
Romania va trebui sa-si bazeze cresterea economica in viitorii ani pe exportul de servicii deoarece China si statele asiatice vor "acapara" in 20-30 de ani zona de marfuri, crede Valentin Lazea, economistul sef al BNR.
"S-a vorbit foarte mult despre exportul de marfuri. Trebuie sa fim constienti ca Europa este exportatoare de servicii, nu de marfuri. China va acapara in 20-30 de ani zona de exporturi de marfuri si Europa va ramane cu partea de servicii. Romania, incet-incet, sau mai degraba mai repede decat incet, trebuie sa se adapteze acestei situatii si sa fie atenta la exporturile nu numai de marfuri, ci si de servicii. Trebuie cu totii sa incercam sa promovam astfel de servicii", a spus Lazea, citat de Romania Libera.
In contextul in care beneficiaza de una dintre cele mai mari retele de transport din lume, lungimea conductelor de gaze este mai mare decat cea din Norvegia, iar caile fluviale sunt mai mari decat in Marea Britanie, Romania va trebui sa investeasca masiv in infrastructura.
"Cred ca pe viitor cele doua ministere, Turismului si Transporturilor, va trebui sa apeleze la expertiza dumneavoastra (a consilierilor economici - n.r.), pentru ca Europa va deveni o zona exportatoare de servicii, nu maine, ci in viitorul apropiat", a adaugat Lazea.
Romanii, prea saraci pentru a se imprumuta
"Boom-ul de creditare din perioada 2005-2007 a dus populatia la limita posibila de indatorare (...) Trebuie intelese si bancile de ce au reticenta, de ce se uita de zece ori inainte sa mai acorde un credit nou", a declarat ieri economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. El a precizat ca exista constrangeri obiective asupra creditarii populatiei, dar si sociale.
"Faptul ca romanii nu au suficiente active financiare la care sa apeleze in circumstante de
Bancile "omoara gaina care ar putea sa le aduca oua de aur" prin cresterea exagerata a marjelor la creditele in lei, descurajand astfel avansul acestui tip de imprumut, in loc sa il stimuleze, a declarat marti economistul-sef al BNR, Valentin Lazea (foto).
El a aratat ca marja pentru creditele noi pentru populatie in moneda nationala, exprimata ca diferenta intre dobanzile la imprumuturi si cele la depozite, a crescut puternic, de la 2,4% in decembrie 2008 la 7,3% in august 2009.
Spre comparatie, marja intre creditele si depozitele noi pentru gospodarii in euro a avansat de la 1,7% in decembrie 2008 la 4,1% in august 2009.
"Bancile omoara gaina care ar putea sa le aduca oua de aur. Ele sunt atat de concentrate pe creditarea in lei a sectorului guvernamental, incat este logic si firesc sa se intample asa (sa descurajeze creditul neguvernamental in lei, n.r.), din moment ce bancile pot investi fara risc in titluri de stat in moneda nationala si nu mai trebuie sa-si asume riscul cu clientii privati", a spus Lazea, in cadrul unei dezbateri pe tema creditarii in Romania.
Totodata, economistul-sef al bancii centrale a afirmat ca bancile incearca, prin marjele foarte mari pentru imprumuturile in lei, "sa acopere pierderi pentru creditele date in trecut".
"Nu este bine, bancile trebuie sa-si asume greselile, chiar daca acest lucru inseamna scadere a profitului, nu sa penalizeze clientii in prezent. O marja de 7,3% nu se justifica sub nicio forma", a completat Lazea.
...
Categorie: Consumator 903 vizite [ Ziare.com ]
Romania inca isi permite sa nu creasca impozitele si taxele importante, potrivit lui Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei.
"Inca mai putem creste taxele si accizele unde suntem pe ultimele locuri din Europa", a spus Lazea, in cadrul unui seminar organizat de Ziarul Financiar.
El a adaugat ca Romania trece prin criza mai usor decat alte state, avand in vedere ca nu este obligata sa salveze unele banci, ca somajul este de doar 6%, iar salariile se indexeaza la inflatie si nu sunt reduse.
"Avem inca luxul, altfel decat Ungaria sau alte tari, de a putea alege cresterea altor taxe decat cele importante", a mai spus Lazea.
In cadrul aceluiasi eveniment, Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat ca rata dobanzii de politica monetara a BNR ar putea ajunge la 7%, pana la sfarsitul anului.
Insa, Lazea este de parere ca acest lucru ar fi realizabil doar daca Romania ar ajunge la o inflatie de numai 4%.
Dublarea salariilor in sectorul bugetar nu poate fi facuta in mai putin de sapte ani fara a afecta indicatorii macroeconomici, in conditiile in care Romania si-a propus sa intre in zona euro la 1 ianuarie 2014, sustine Valentin Lazea, economistul sef al BNR.
"Cresterea salariilor nu trebuie sa depaseasca productivitatea muncii, iar in aceste conditii salariile nu pot fi majorate, in medie, cu mai mult de 9-10% (pe an). Pot exista abateri de la aceasta marja, adica pot avea loc cresteri pe anumite ramuri de 5%, spre exemplu, in timp ce salariile altor segmente ar putea creste cu 15%, insa, per total, cresterea veniturilor nu poate depasi 10%", a spus Lazea.
Acesta a precizat ca Romania trebuie sa respecte criterii mai stricte in ce priveste inflatia, odata cu intrarea in zona euro, iar in aceste conditii dublarea salariilor ar trebui sa se intinda pe o perioada mai lunga de sapte ani.
Lazea a adaugat ca BNR nu a purtat pana la aceasta data discutii legate de majorarea salariilor bugetarilor potrivit noii grile a Legii unitare a salarizarii cu Ministerul Finantelor Publice si cu Ministerul Muncii si ca, "oricum, daca ar fi avut loc aceste negocieri, nu ar fi fost facute publice".
Afirmatiile au fost facute in contextul in care, vineri, reprezentantii sindicatelor din invatamant au declarat ca salariile a circa 130.000 de profesori cu gradul I, avand o vechime de 14-20 de ani, urmeaza a beneficia de o majorare cuprinsa intre 80% si 200%, potrivit noii grile negociate ..
Banca Nationala a Romaniei ar putea primi puteri sporite care sa-i poata permite sa solicite modificari in conducerile bancilor sau in actionariatul acestora, daca exista motive de nemultumire privind activitatea institutiilor de credit respective, sustine Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
"Va fi o propunere legislativa. Va fi o lege care trebuie aprobata de Parlament. Asta se intentioneaza, ca Banca Nationala sa poata opera modificari in conducerile bancilor si in actionariat, daca nu sunt efectuate actiunile corecte, de exemplu daca nu se aduce capital suficient", a precizat Lazea, citat de Ziarul Financiar.
In alta ordine de idei, economistul sef al BNR a mai precizat faptul ca banca centrala nu va ajusta dobanda de politica monetara cu cateva puncte procentuale, asa cum au cerut mai multi politicieni, deoarece o astfel de mutare ar face mai mult rau prin cresterea inflatiei decat ar ajuta pe partea de relansare a cresterii.
Printre politicienii care au vorbit despre oportunitatea reducerii dobanzii de politica monetara pana la 7-7,5% se numara liderul PSD Mircea Geoana si Constantin Nita, ministrul pentru IMM-uri.
Economia Romaniei va continua sa creasca in 2009, fiind favorizata fata de alte state din UE, de resursele energetice, de ponderea scazuta a exporturilor si creditelor in PIB si de faptul ca nu are un regim de curs fix, a spus economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.
"Vom avea crestere economica. Daca Romania nu va creste, inseamna ca nimeni nu va creste in Europa. Primul argument este ca nu avem regim de curs fix, astfel ca, intr-o mare masura, socurile externe sunt preluate de economia nominala, nu de cea reala, asa cum se intampla in cazul statelor care au currency board (regim de curs fix, n.r)", a explicat Lazea, citat de NewsIn.
El a spus ca, in al doilea rand, independenta in materie de resurse energetice a Romaniei este un alt factor favorabil.
"Romania este un mic importator de energie, alaturi de Polonia. Fata de bulgari, sarbi, croati, s-a vazut ca nu am fost afectati de criza energetica", a mai spus economistul-sef al BNR.
Al treilea argument mentionat de Lazea este ponderea scazuta a exporturilor in produsul intern brut (PIB), iar al patrulea, nivelul redus al creditului in PIB in cazul Romaniei.
"Raportul exporturi/PIB este, in cazul Romaniei, de 25%, fata de 70, 80, 90% in alte cazuri, precum Cehia sau Slovacia. Ceteris paribus, o criza pe pietele de export ne afecteaza mai putin. Similar, ponderea creditului in PIB este, in Romania, de 40%, cel mai scazut raport din UE, similar Poloniei. Astfel, o criza a creditarii afecteaza mai putin Romania ...
Cu toate ca economia a crescut in primele doua trimestre peste asteptari, Banca Nationala sustine ca a luat in calcul o astfel de majorare a Produsului Intern Bru
T in momentul in care a revizuit prognoza pentru inflatie.
In urma cu o luna, pe 4 august, in cadrul raportului trimestrial asupra inflatiei, Banca Centrala a anuntat majorarea tintei pe 2008 cu 0,6 puncte procentuale.
"Cresterea economica marita a fost deja luata in calcul de BNR la revizuirea, de la 6% la 6,6%, a estimarii pentru inflatia in decembrie 2008", a explicat Valentin Lazea, economistul sef al BNR, citat de NewsIn.
Acesta a mai subliniat faptul ca efectul pozitiv al cresterii pe segmentul agricol, de ieftinire a alimentelor, nu va putea contracara presiunile inflationiste care vin din accelerarea consumului.
Analistul sef la BNR a atras atentia si asupra riscurilor pe care le implica o crestere economica de 8,8%, Lazea evocand exemplul statelor baltice, unde ritmul de crestere economica s-a prabusit intr-un interval foarte scurt de timp.
"Romania are o economie mai mare si mai diversificata ca statele baltice. In plus, nu are Consiliu Monetar, ceea ce inseamna ca socurile in economia romaneasca sunt disipate si de gradul mai mare de libertate al politicii monetare", a completat Valentin Lazea.
Romania trebuie sa reduca deficitul de cont curent sub pragul de 10% din Produsul Intern Brut (PIB) in urmatorii ani, de la 14% cat s-a inregistrat in 2007, deoarece o pondere mai mare de 10% reflecta consumul in exces din economie, sustine Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Primul pas va fi facut in acest an, analistul Bancii Centrale estimand ca deficitul de cont curent ar trebui sa se mentina in 2008 sub nivelul de 14% din PIB, atins anul trecut.
"Reducerea deficitului de cont curent depinde de deciziile de politica fiscala si monetara. In functie de acestea vom avea o perioada mai lunga sau mai scurta pentru restrangerea deficitului de cont curent, insa nu este vorba de un an, poate de doi pana la cinci ani", a explicat Lazea, citat de NewsIn.
In plus, economistul anticipeaza un nivel al investitiilor straine directe de 8 miliarde euro, cu doua mai putin decat a anticipat, la sfarsitul saptamanii trecute, Virgil Voineagu, presedintele Institutului National de Statistica.
La randul sau, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, estimeaza ca deficitul de cont curent de echilibru a fost cuprins intre 6,3% si 10,9% din PIB in 2007, acesta fiind nivelul sustenabil al deficitului de cont curent, precum cel acoperit de investitiile straine directe, care nu reflecta excesul de consum.
"Incepand din 2004, Romania a avut un deficit de cont curent excesiv. In principal veniturile relativ scazute si rata ridicata a ...
Dublarea salariilor in sectorul bugetar nu poate fi facuta in mai putin de sapte ani fara a afecta indicatorii macroeconomici, respectiv inflatia, in conditiile in care Romania si-a propus sa intre in zona euro la 1 ianuarie 2014, a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.
"Cresterea salariilor nu trebuie sa depaseasca productivitatea muncii, iar in aceste conditii salariile nu pot fi majorate, in medie, cu mai mult de 9-10% (pe an). Pot exista abateri de la aceasta marja, adica pot avea loc cresteri pe anumite ramuri de 5%, spre exemplu, in timp ce salariile altor segmente ar putea creste cu 15%, insa, per total, cresterea veniturilor nu poate depasi 10%", a spus Lazea.
Economistul sef al BNR a precizat ca Romania trebuie sa respecte criterii mai stricte in ce priveste inflatia, odata cu intrarea in zona euro, iar in aceste conditii dublarea salariilor ar trebui sa se intinda pe o perioada mai lunga de sapte ani.
Lazea a adaugat ca BNR nu a purtat pana la aceasta data discutii legate de majorarea salariilor bugetarilor potrivit noii grile a Legii unitare a salarizarii cu Ministerul Finantelor Publice si cu Ministerul Muncii si ca, "oricum, daca ar fi avut loc aceste negocieri, nu ar fi fost facute publice".
Reprezentantii sindicatelor din invatamant au declarat, vineri, ca salariile a circa 130.000 de profesori cu gradul I, avand o vechime de 14-20 de ani, urmeaza a beneficia de o majorare cuprinsa intre 80% si 200%, potrivit noii grile negociate cu ...
Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a recunoscut, marti, ca premierul desemnat Lucian Croitoru l-a invitat sa faca parte din cabinetul sau, dar a precizat ca a fost nevoit sa il refuze.
Lazea a declarat insa la Realitatea FM ca lucreaza impreuna cu Lucian Croitoru la programul de guvernare.
Intrebat care au fost motivele pentru care deficitul bugetar a trecut de sapte procente in 2009, Valentin Lazea a oferit doua explicatii:
"In mod clar in 2008 a fost o deteriorare in ceea ce priveste sustenabilitatea pensiilor prin legislatia introdusa in 2008 care a rupt echilibrul intre sursele de finantare si cheltuielile legate de pensii, creind un deficit de aproape doua procente din PIB suplimentar, deci un deficit care nu a existat pana in 2008.(...) Doua procente din cele 7,3 deficit sunt datorate acestei masuri.
A doua este legata de salariile din sectorul bugetar (...) dar ponderea lor nu a crescut in totalitate doar in 2008, ci ponderea lor in PIB a crescut de la 6% la 9% in decursul a cinci ani, intre 2004 pana in 2009(...) Deci cinci procente din cele 7,3 deficit sunt datorate acestor doua masuri (...) Romania nu a avut spatiul fiscal pentru a stimula economia, asa cum s-a intamplat in alte tari", a explicat economistul sef al BNR.
Specialistii financiari sunt reticienti cand este vorba despre reglementarea situatiei bancilor din tara noastra.
Romania trebuie sa invete din experienta statelor mai dezvoltate, precum Spania, unde banca centrala a urcat provizioanele pe masura ce bancile isi sporeau creditarea, in conditiile in care sansele ca bancile din Romania sa se autoreglementeze sunt mici, a spus marti economistul sef al BNR, informeaza NewsIn.
"Sunt sceptic ca bancile din Romania se vor autoreglementa, ceea ce inseamna ca banca centrala trebuie sa impuna reglementarile", pentru a contracara riscurile aparute din avansul puternic al creditarii, in special in valuta, a declarat Valentin Lazea (foto), in cadrul unui seminar despre retail banking, organizat de Finmedia.
El a dat, in acest sens, exemplul Spaniei, unde banca centrala a aplicat cresteri succesive ale provizioanelor la creditele in valuta, in concordanta cu avansul creditarii.
"In momentul in care piata imobiliara spaniola a picat, bancile au fost bine mersi, tocmai datorita acestor masuri prudentiale", a adaugat economistul sef al BNR.
Intrebat daca banca centrala ia in calcul o majorare a provizioanelor la creditele in valuta in cadrul sedintei de politica monetara de la sfarsitul lunii viitoare, Lazea a refuzat sa comenteze, iar referitor la majorarea anterioara, decisa in februarie, el a spus ca este prea devreme pentru a vedea daca masura a fost suficienta.
Daca sectoare precum industria si exporturile au fost primele care s-au confruntat cu semnele crizei, tot ele vor ajuta tara noastra sa iasa din recesiune. Vestile bune vor veni insa de-abia incepand cu al doilea trimestru, cand vom incepe sa avem crestere economica.
"Industria este ramura cea mai bine legata de exporturi. Industria si exporturile vor da semnalul iesirii din recesiune, prognozele pentru sfarsitul anului 2009 sunt destul de promitatoare. In trimestrul al patrulea din 2009 scaderea in industrie si exporturi va fi aproape de zero, fata de trimestrul al treilea din 2009.
Comparand trimestrul patru din 2009 cu acelasi trimestru din 2008, scaderile sunt de 6%. De abia in trimestrul al doilea sau al treilea din 2010 vom putea vedea cresteri in comparatie cu aceleasi perioade din anul trecut", a declarat economistul sef BNR Valentin Lazea, citat de Money.
Economistul estimeaza si ca, la finalul anului 2010, inflatia se va situa in intervalul 2,5%-4,5%, datorita presiunilor inflationiste din acest an care sunt mai mici decat cele din 2009.
In ceea ce priveste tinta de inflatie, Lazea considera ca Romania a ratat-o pentru ca mai are de facut recuperari in ceea ce priveste accizzele si nu din cauza cosului de inflatie.
Din punctul sau de vedere, tara noastra ar trebui sa profite de cresterea inflatiei in tarile occidentale pentru a atinge o convergenta.
Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, vineri, la Targu Mures, ca introducerea unei taxe de tip "Robin Hood", prin care sa se supraimpoziteze profiturile bancilor, nu ar face decat sa indeparteze bancile de Romania.
"Taxa Robin Hood nu este o decizie optima, pentru ca ar incalca libertatea contului de capital, la care Romania s-a angajat, ca preconditie de aderare la UE. Ar pune gaz pe foc si ar indeparta si mai tare bancile din tara", a dspus Lazea, la o conferinta organizata de Institutul Bancar Roman (IRB).
Economistul-sef al BNR a explicat ca, in schimb, acordarea de puteri sporite bancii centrale ar fi o solutie mult mai buna pentru a obtine un "efect similar".
"Daca Parlamentul va accepta propunerea BNR, de a-i da acesteia puteri sporite, in sensul de a cere bancilor recapitalizare si, daca nu fac acest lucru, sa poata BNR sa schimbe managementul si, la limita, actionariatul bancilor, atunci putem obtine, pe o alta cale, un efect similar", a mai spus Lazea.
Premierul Emil Boc a declarat, in 19 mai, ca Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului, daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare.
"Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum, cand vremurile sunt dificile, vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si ...
Banii pe care Romania i-ar putea lua de la Fondul Monetar International (FMI) nu vor finanta deficitul bugetar ci vor fi folositi pentru rezerva internationala a tarii, a declarat Valentin lazea, economistul sef al Bancii Nationale Romane (BNR).
"Persista necunoscuta legata de banii de la Comisia Europeana. Acestia ar putea fi utilizati si pentru proiecte, pentru acoperirea deficitului bugetar sau se vor duce tot in balanta externa, la fel ca banii de la FMI", a mai spus Lazea, citat de Agerpres.
Acesta a mai subliniat ca un eventual acord cu FMI ar fi avantajos din trei puncte de vedere. Cresterea rezervelor internationale, sporirea credibilitatii in fata investitorilor straini pe plan extern si intarirea vointei politice pentru reformele interne.
"Este vorba de abordare proactiva a autoritatilor romanesti, nu pentru ca am avea o problema ci pentru a preveni o problema generata de datoria sectorului privat, scadenta in acest an. Se pune intrebarea: pentru ce ar trebui Romania sa se imprumute? Unul din motive este protejarea rezervei valutare", a completat Lazea.
Totodata Lazea a mai spus ca incheierea unui acord cu FMI depinde de o decizie "politica" nu de una "tehnica".