Comisia Europeana (CE) a acceptat luni argumentele Germaniei si Austriei, legate de criza economica, pentru a mentine piata muncii inchisa timp de inca doi ani pentru cetatenii din opt state est-europene care au aderat la UE in 2004.
"Eu pot accepta concluzia lor, potrivit careia au de a face cu o grava perturbare a pietei muncii, din cauza crizei economice mondiale", a declarat comisarul pentru ocuparea fortei de munca, Vladimir Spidla, citat de Romandie News.
"Trebuie sa luam in serios posibilitatea ca un aflux de muncitori straini ar putea provoca o crestere a somajului, in special in randul grupurilor cele mai vulnerabile", a declarat Spidla.
Comisarul a amintit ca textele europene acorda Berlinului si Vienei "dreptul de a mentine o perioada de tranzitie pana la sfarsitul lunii aprilie in 2011".
"In acelasi timp, insist ca Germania si Austria sa coopereze activ pentru deschiderea progresiva a pietelor lor" pana in 2011, a adaugat comisarul.
Presedintia ceha a Uniunii Europene (UE), care a criticat recent cele doua tari, a "luat act" de pozitia Comisiei in timpul unei conferinte de presa.
Muncitorii polonezi, cehi, slovaci, sloveni, unguri si cei din tarile baltice, state devenite membre UE in urma cu cinci ani, pot lucra liber in toate tarile blocului european, cu exceptia Germaniei, Austriei si Marii Britanii.
Belgia si Danemarca au decis sa isi liberalizeze complet, de la 1 mai, pietele muncii pentru cetatenii celor opt state central si est-europene care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, informeaza Comisia Europeana.
Danemarca a decis recent sa isi deschida piata muncii pentru romani si bulgari, aminteste Comisia Europeana, informeaza Romandie News.
In schimb, Germania si Austria au informat Bruxelles-ul ca mentin pana la sfarsitul lui aprilie 2011 restrictiile impuse fortei de munca din Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Estonia, Letonia si Lituania.
Aceste restrictii urmau sa dispara de la 1 mai, dar cei 15 membri vechi ai UE pot cere o derogare suplimentara de doi ani daca demonstreaza ca sosirea masiva de noi muncitori imigranti perturba functionarea pietei interne a muncii sau ameninta sa o faca.
Comisia examineaza in prezent argumentele prin care Berlinul si Viena isi justifica cererile de prelungire a restrictiilor.
Comisarul european pentru munca si afaceri sociale, Vladimir Spidla, a declarat ca "rapoartele Comisiei au relevat ca fluxurile migratoare, dupa aderarea de noi state in 2004 si 2007, au avut impacturi economice pozitive in tarile care nu au restrans libera circulatie a lucratorilor".
Potrivit Comisiei Europene, criza economica si accentuarea somajului in spatiul comunitar au determinat deja reducerea fluxurilor de lucratori europeni, insotita de cresterea numarului de imigranti care revin in tarile de origine.
Categorie: International 729 vizite [ Ziare.com ]
Fotbal Club Rapid Bucuresti a fost infiintat in anul 1923, pe 25 iunie, de catre un grup de muncitori ai Alelierelor Grivita sub numele de Asociatia culturala si sportiva C.F.R., asociindu-se cu jucatorii echipei Excelsior care activa deja in cartier.
Maistrul Atelierelor Grivita, Teofil Copaci a fost ales presedinte de club, iar capitan de echipa a fost numit Grigore Grigoriu, un strungar dar si un jucator cu experienta, care mai evoluase si la Venus.
Primele echipamente de culoare visinie au fost confectionate in casa lui Grigoriu iar ghetele reconditionate de Atelierele Gribita, noua echipa, CFR, sustinea meciurile pe terenul CAB.
Rapidul a fost una dintre echipele de top in perioada interbelica, castigand de sase ori consecutiv cupa, dar si campionatul de razboi, nerecunoscut oficial de FRF, competitie cunoscuta sub numele de "Cupa Basarabiei".
Formatia Rapid a fost prima din Romania care s-a calificat in finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, in 1940, care insa nu s-a mai disputat din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Marele vis al Giulestiului, cucerirea campionatului, s-a implinit abia in 1967, cu Valentin Stanescu la carma si cu jucatorii Raducanu, Lupescu, Motroc, Dan Coe, Greavu, Dinu, Jamaischi, Nasturescu, Neagu, Codreanu, Nichi Dumitriu, Puiu Ionescu si altii.
Intre anii 1970-1990, Rapidul a suferit cea mai grea lovitura din toata istoria sa, retrogradand de patru ori in Divizia B, dar cu toate acestea a castigat de doua ori ...
Categorie: Alte sporturi 611 vizite [ Ziare.com ]
Asa cum probabil v-am obisnuit, Ziare.com va prezinta in fiecare weekend istoria unui club sportiv din prima liga a campionatului intern.
Fotbal Club Rapid Bucuresti a fost infiintat in anul 1923, pe 25 iunie, de catre un grup de muncitori ai Alelierelor Grivita sub numele de Asociatia culturala si sportiva C.F.R., asociindu-se cu jucatorii echipei Excelsior care activa deja in cartier.
Maistrul Atelierelor Grivita, Teofil Copaci a fost ales presedinte de club, iar capitan de echipa a fost numit Grigore Grigoriu, un strungar dar si un jucator cu experienta, care mai evoluase si la Venus.
Primele echipamente de culoare visinie au fost confectionate in casa lui Grigoriu iar ghetele reconditionate de Atelierele Gribita, noua echipa, CFR, sustinea meciurile pe terenul CAB.
Rapidul a fost una dintre echipele de top in perioada interbelica, castigand de sase ori consecutiv cupa, dar si campionatul de razboi, nerecunoscut oficial de FRF, competitie cunoscuta sub numele de "Cupa Basarabiei".
Formatia Rapid a fost prima din Romania care s-a calificat in finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, in 1940, care insa nu s-a mai disputat din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Marele vis al Giulestiului, cucerirea campionatului, s-a implinit abia in 1967, cu Valentin Stanescu la carma si cu jucatorii Raducanu, Lupescu, Motroc, Dan Coe, Greavu, Dinu, Jamaischi, Nasturescu, Neagu, Codreanu, Nichi Dumitriu, Puiu Ionescu si altii.
Intre anii 1970-1990, Rapidul ..
Categorie: Alte sporturi 2955 vizite [ Ziare.com ]
Castelul Peles
- istoric -
Castelul Peles din Sinaia, resedinta de vara a regilor Romaniei, are un profil bine determinat in Europa resedintelor monarhice. El este considerat in acest moment ca fiind cel mai frumos si cel mai pretios castel din tara noastra, si unul dintre cele mai impunatoare din Europa.
Este creatia gustului regelui Carol I al Romaniei (1866 1914), dar si a stiintei arhitectilor Johannes Schultz si Karel Liman, precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si Berhard Ludwig din Viena
Lucrarile pentru edificarea resedintei de vara a principelui Carol I al Romaniei au inceput inca din anul 1873, pe un teren aflat in proprietatea privata a suveranului, denumit initial domeniul Piatra Arsa si ulterior domeniul regal de la Sinaia. Santierul de pe Valea Pelesului a reunit, la un moment dat, aproape 300 de lucratori si poate fi considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului Regat in veacul trecut.
Asupra mersului lucrarilor si a componentei echipelor de muncitori, regina Elisabeta nota: "Italieni zidari, Romani pentru terasamente, tigani salahori. Albanezii si Grecii lucrau in cariere, Nemtii si Ungurii dulgheri. Turcii ardeau caramida. Au fost maestrii Polonezi si cioplitori in piatra Cehi. Francezii desenau, Englezii masurau, astfel ca pe santier se intalneau sute de costume nationale si se vorbeau patru-spre-zece limbi; se canta, se injura si se certa in toate dialectele si pe toate ...
Categorie: Cultura Generala 847 vizite [ Ziare.com ]