Augustin Lazar: Nu am colaborat nici cu Securitatea, nici cu vreun serviciu secret. Nu ar fi in interesul societatii sa imi retrag candidatura

Augustin Lazar a sustinut marti o conferinta de presa in care a vorbit pe larg despre acel episod din cariera lui profesionala cand a facut parte din comisia de liberare a unor detinuti inchisi pe criterii politice.

Procurorul general a respins acuzatiile care i-au fost aduse de o parte a presei si a prezentat cadrul legal in vigoare acum 33 de ani.

Augustin Lazar a subliniat inca o data ca nu a colaborat nici cu Securitatea si nici cu vreun alt serviciu secret si a apreciat ca evenimentele din perioada cand a facut parte din comisia de liberari conditionate de la Penitenciarul Aiud sunt prezentate sub forma de speculatii, cu scopul manipularii opiniei publice.

Intrebat de jurnalisti, Augustin Lazar a anuntat ca nu se retrage din cursa pentru al doilea mandat de procuror general, afirmand ca nu ar fi in interesul societatii.

Reamintim ca Augustin Lazar este unul dintre cei 4 candidati admisi la functia de procuror general si care vor sustine miercuri interviuri in fata comisiei conduse de ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

Ziare.com a transmis principalele declaratii ale procurorului general, Augustin Lazar, in format LIVE TEXT:

- Doresc sa clarific cateva aspecte referitoare la primii ani ai carierei mele de procuror. Am aceasta datorie fata de opinia publica si fata de colegii mei procurori. Fac aceasta in respect pentru adevar.

- Cateva institutii de presa mi-au atribuit fapte pe care nu le-am facut, mi-au atribuit etichete menite sa ma decredibilizeze ca procuror, ca roman.

- Nu sunt ofiter, subofiter, agent sau colaborator al fostei Securitati sau al unui serviciu de informatii. Am facut armata si sunt rezervist al armatei romane, la arma geniu. Sunt plin de mandrie ca am fost genist la o unitate din Timisoara.

- Exista verificari concretizate in adeverintele CNSAS. S-au facut verificari, nu am nicio emotie pentru orice verificare s-ar face in arhive. In februarie a venit ultima verificare.

- In perioada '82-'89 am indeplinit functia de procuror stagiar, criminalist, fara a exercita nicio functie de conducere. Mapa mea profesionala e la CNSAS, poate fi vazuta, verificata. Revolutia m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupa de infractiuni comise cu violenta.

- Nu am instrumentat fapte vizand infractiunile comise contra regimului comunist. Ele erau instrumentate de justitia militara.

- Activitatea mea la comisia pentru liberare a fost prezentata tendentios si deformat, asa cum am mai explicat. Atributia comisiei nu era de a dispune punerea in libertate, care era atributul exclusiv al instantei de judecata. Comisia verifica doar indeplinirea criteriilor tehnice si inexistenta rapoartelor de sanctionare disciplinara.

- Legea aflata in vigoare atunci avea aceleasi prevederi pentru toate categoriile de condamnati. Acum verificarile sunt efectuate de judecator.

- Aceste atacuri nefondate sunt determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat.

- Rememorand dosarele importante solutionate si analizele pozitive ale activitatii procurorilor in rapoartele CE am ajuns la o concluzie pe care vreau sa o prezint public.

- Dupa revolutie, procurorii au facut pasi rapizi spre democratizare. Generatia mea a fost prinsa de aceasta schimbare. Practicile anterioare anului 1990, dintre care unele discutabile, bazate pe o etica deficitara, au fost abandonate chiar din primii ani ai democratiei, fapt dovedit de solutionarea dosarelor istorice.

Regret dramele si suferintele din comunism.

INTREBARI:

- (care era rolul comisiei de liberare, cate cazuri erau politice si in ce masura va asumati reprosurile care vi se aduc?) Rolul presedintelui comisiei era de a merge la grefa unde erau adunate cererile si procesul verbal care reprezenta sinteza cazului. Mai erau rapoartele de pedepsire, daca existau. Raportat la acest criteriu, propunerea era Da sau Nu. Procurorul avea un vot, ca si ceilalti membri ai comisiei, de la secretariatul penitenciarului.

Legea era deficitara din anumite puncte de vedere, etic, dar era un cadru legal in care marja de apreciere era foarte mica. Penitenciarele erau unitati militare, toti erau militari, procurorul nu putea umbla unde dorea el, dosarele erau evaluate fara prezenta celui in cauza, era strict tehnica.

Cine poate sti cate dosare am evaluat? Penitenciarul Aiud avea 1000 - 1500 de dosare, si de ordinul zecilor trebuiau examinate, ale celor care indeplinisera fractia, nu era o separare pe categorii.

- (toti procurorii faceau parte din comisie sau erau selectati?) Nu era in niciun caz o selectie. Eu am luat locul unui alt coleg, dupa ce am devenit procuror cu drept de semnatura. Au fost multi dintre colegii nostri in comisie. Dupa mine a venit, dupa 1-2 ani, un alt coleg care mi-a luat atributiile, iar eu am trecut la alta activitate.

Sunt speculatii care sunt manipulate public intr-o maniera jenanta.

Procurorii mai tineri nu aveau nicio scuza sa refuze o misiune profesionala, totul era pregatit, dosarele erau pregatite, procesele verbale erau scrise la grefa. Cand dosarul era verificat se vedea fractia.

- (aveti pe constiinta soarta unor detinuti politici) Eu am evaluat dupa criteriile pe care le avea legea. Nu am nimic de ascuns, ma pun la dispozitia celor care doresc sa stie date suplimentare. Aceea era practica conform legii in vigoare.

Am exprimat regretele fata de aceasta situatie. Nimeni nu doreste sa faca rau cuiva. In toata cariera mea profesionala nu am facut nicio pasiune, pentru ca un magistrat trebuie sa aiba echilibru.

- (faceti un pas inapoi, va dati demisia, va retrageti candidatura?) Credeti ca ar fi in interesul societatii? Care e rolul procurorului general, nu sa reprezinte interesele societatii? Eu ar trebui sa reprezint interesele celor care vor sa manevreze cazul?!

Eu m-am inscris pentru al doilea mandat pentru ca am realizari pe care nu le-au avut cei de dinainte. Nu ar fi cazul sa continue?

- (detinutii politici aveau un tratament diferit, procesele erau de multe ori inventate) Eu stiu tratamentul. Acum am aflat dintr-un interviu al dl Filipescu ca erau 30 de detinuti condamnati pentru infractiuni contra securitatii statului.

- (ati discutat cu dl presedinte?) Nu am avut astfel de discutii.

- (aveati cum sa refuzati aceasta sarcina de serviciu?) Nu. Daca procurorul nu ar fi mers intr-o saptamana, ar fi afectat drepturile celor care trebuiau pusi in libertate. Procesul verbal trebuia trimis la instanta.

- (detinutul v-a trimis o scrisoare, de ce dvs?) Acum am aflat si eu surpriza despre scrisoarea trimisa acum 33 de ani. Corespondenta lor era foarte bine cenzurata, solicitarile lor care nu indeplineau criteriile erau depuse la dosarul de urmarire, de Securitate. M-a impresionat sa citesc o scrisoare dupa 33 de ani, daca ea e adevarata. Nu am vazut originalul, dar e impresionanta, descrie modul in care erau supravegheati detinutii si cum s-ar fi facut imixtiuni in maniera in care erau sanctionati. Daca e adevarata acea scrisoare, ea trebuia sa fie verificata de procurorul militar pentru a verifica conduita procurorilor militari care ar fi comis infractiuni.

- (ati avut plangeri dupa 89?) Nu, din partea niciunei persoane. Acum e un context favorabil, in care apar tot felul de acuze.

- (de ce nu apare participarea la comisie in CV?) Activitatea mea era de procuror criminalist. CV-ul e public. Participarea la comisie presupunea o deplasare la Aiud, era o activitate suplimentara. Incadrarea mea era de procuror criminalist. Activitatea mea e transparenta, nu e niciun secret la mijloc. Faptul ca mergeam la evenimente ca procuror criminalist (explozii, accidente de munca) si ca participam la comisia de liberari conditionate erau lucruri publice. Nu am nimic de ascuns.

Minciuna are picioare scurte, stim toti asta. Profilul procurorului care o viata se lupta sa afle adevarul il formeaza pe om intr-un anume fel, nu avem nimic de ascuns. Activitatea comisiei era in cadru legal, cu criterii tehnice. Alte subtilitati militare depaseste stiinta unui procuror civil de 29 de ani.

- (decizia era doar a Securitatii?) Nu, toate categoriile de detinuti erau examinate dupa aceleasi criterii, insa atunci cand venea dosarul, pregatit de penitenciar. De la dl Filipescu aflam care erau relatiile cu cadrele militare.

- Imi doresc ca legile sa fie facute bine, la standarde etice de responsabilitate inalte.

- (rapoartele de pedepsire erau emise de col Gh Lazar, aveti o legatura cu el?) Nu. El gestiona problema acestei categorii de condamnati dupa cum i se dadeau ordine. Dl Filipescu spune ca ordinele veneau de la Bucuresti.

- (au fost situatii in care propuneri pozitive ale comisiei erau refuzate de instanta?) Propunerile respectau criteriile. Daca am fi propus un condamnat care avea fractia dar avea macar un raport de pedepsire, acea propunere ar fi fost respinsa de instanta. Asa se face si in zilele noastre.

Va multumesc!

Lazar, acuzat de Antena3 ca ar fi fost "tortionar" in perioada comunista

Augustin Lazar a sustinut luni o alta declaratie de presa, prin intermediul careia a anuntat ca Dosarul Revolutiei a fost trimis in instanta si a cerut scuze in numele institutiei pe care o conduce pentru "durata excesiva a anchetei penale".

Citeste mai multe despre:

• Dosarul Revolutiei: Ion Iliescu, Voican Voiculescu si Iosif Rus, trimisi in judecata pentru infractiuni contra umanitatii
• Dosarul Revolutiei a ajuns pe masa judecatorilor: Prea putin si prea tarziu? "Pentru victime nu e niciodata prea tarziu"

A fost prima iesire publica a procurorului general dupa ce a fost acuzat ca ar fi fost "tortionar" in perioada comunista pentru ca a facut parte dintr-o comisie care decidea eliberarea unor detinuti si a respins o astfel de cerere. Cazul Iulius Filip, pus in discutie de Antena3, a fost consemnat in 1986, adica in urma cu 33 de ani.

Augustin Lazar a respins insa in repetate randuri aceste acuzatii.

• Augustin Lazar respinge acuzatiile ca ar fi facut politie politica si explica legatura cu dizidentii de la Penitenciarul Aiud
• Lazar, despre acuzatiile ca ar fi fost "tortionar": O grosolanie. Drama unui om e folosita de oameni interesati, pentru a ataca Justitia
• Augustin Lazar: Drama unor fosti detinuti politici e folosita pentru denigrarea mea. Se urmareste influentarea desemnarii procurorului general

Madalin Hodor, cercetator la CNSAS, explica intr-o postare pe Facebook ca acel Lazar pe care Iulius Filip il numeste "tortionar" intr-un material video difuzat de Antena3 este lt. col. Gheorghe Lazar, nu Augustin Lazar, lucru confirmat si de "decizia definitiva de politie politica a lt. col. Lazar Gheorghe, seful biroului CI al Penitenciarului Aiud, publicata in Monitorul Oficial".

"Domnul Iulius Filip a primit in 2015 numele lui si al altor ofiteri de Securitate care l-au urmarit si torturat in urma cererii depuse la CNSAS. Despre acest Lazar si nu despre Augustin Lazar vorbea domnul Filip. Afirmatia ca Augustin Lazar a fost 'un tortionar' este falsa.

Domnia sa a condus comisia de eliberari si nu avea cum sa actioneze direct ca 'tortionar' asupra lui Iulius Filip. Cel care a facut-o era lt. col. Lazar Gheorghe", a mai scris Madalin Hodor pe Facebook.

Augustin Lazar a respins acuzatiile ca ar fi facut politie politica si a explicat legatura cu dizidentii de la Penitenciarul Aiud. In plus, procurorul general a primit de doua ori adeverinta de la CNSAS ca nu a facut politie politica.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...