Angajamentele Guvernului in fata FMI: Ce se intampla cu CAS, impozite si salarii

Guvernul s-a angajat in fata FMI si CE sa scada cotele de contributii de asigurari sociale fara sa afecteze bugetul, astfel ca va largi baza de impozitare. In plus, nu va adopta legislatia privind falimentul personal, iar cresterea salariilor din sectorul public este conditionata partial de evolutia incasarilor la buget.

"Pentru a stimula mediul de afaceri si a reduce rata efectiva de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constributiei de asigurare sociala. In acest sens, vom cauta sa implementam, in a doua jumatate a anului viitor, o reducere semnificativa a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulata fara a avea un impact asupra bugetului, in principal prin masuri de largire a bazei de impozitare.

Reducerea va apara stabilitatea sistemului de asigurare sociala, soliditatea finantelor publice si va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE - n.red.). In acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate partile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI si BM", se arata in scrisoarea de intentie convenita de autoritatile romane cu FMI si Comisia Europeana.

Guvernul a anuntat la finalul negocierilor cu FMI, la inceputul saptamanii trecute, ca intentioneaza sa reduca CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, dupa ce a esuat sa convinga expertii internationali ca ar avea spatiu fiscal pentru a aplica o reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014.

Reducerea CAS a fost una dintre solicitarile PNL in cadrul negocierilor, dar in discutii s-a convenit ca pentru moment sunt mai importante alocarile necesare majorarii de salarii in sectorul bugetar si pentru investitiile derulate de primarii.

Salariile, conditionate partial de evolutia incasarilor

Cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma sa creasca cu 1 miliard lei incepand de anul viitor, dar jumatate din aceasta suma va fi distribuita in al doilea semestru si depinde de evolutia veniturilor la buget in raport cu asteptarile, potrivit angajamentelor asumate de Guvern fata de FMI.

Tinta de deficit bugetar asumata de guvern fata de institutiile financiare internationale pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, pe baza unei cresteri economice de 2,2% previzionata pentru 2014.

Printre masurile de natura fiscala angajate de guvern fata de FMI si CE se numara majorarea accizelor pe carburanti incepand de anul viitor si indexarea tuturor accizelor in functie de inflatie, introducerea costructiilor speciale in baza de impozitare, cresterea taxelor pe proprietate pentru persoane fizice la discretia autoritatilor locale si majorarea redeventelor pe resurse minerale (altele decat petrolul si gazele), potrivit memorandumului.

De asemenea, Guvernul mizeaza pe venituri suplimentare generate de majorarea salariului minim, de la 800 la 850 lei incepand din luna ianuarie, respectiv la 900 lei din iulie.

Pe partea de cheltuieli, Guvernul s-a angajat sa nu utilizeze rezerva tampon de 10% a bugetului inainte de cea de-a doua rectificare bugetara care va fi efectuata anul viitor, pentru a preveni riscurile legate de colectarea veniturilor.

Guvernul promite, in continuare, ca va evalua anul viitor eficienta deciziei de reducere a TVA la produse de panificatie de la 24% la 9% incepand din luna septembrie, urmand sa decida daca masura devine permanenta.

Totodata, Guvernul s-a angajat sa elaboreze un nou regim de taxare in domeniul petrolului si gazelor naturale.

FMI nu vrea legea falimentului personal

De asemenea, pentru ca se considera "conservarea disciplinei de rambursare a creditelor in randul debitorilor aduce o contributie semnificativa la stabilitatea financiara", Guvernul va lua toate masurile necesare pentru a evita adoptarea unor initiative legislative, precum legea insolventei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit.

Acest angajament este preluat in mod consecvent in scrisorile suplimentare de intentie convenite de autoritati cu institutiile internationale creditoare in ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, in prezent consilier onorific, declara ca autoritatile ar putea aplica legea falimentului personal dupa o analiza a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar si a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior daca merita sa fie introdusa.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si finalizat anul trecut, Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.

Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca guvernul va continua consultarile cu FMI si Comisia Europeana inainte de a introduce masuri precum cele prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste indisciplina in randul debitorilor.

România, în procedură de infringement pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice. Ce probleme a sesizat Comisia Europeană

Comisia Europeană a decis miercuri, 24 aprilie, să demareze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, precum şi a unor avize motivate...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...