De ce e Fiscul cu ochii pe banii tai: Bancile sau avocatii, obligati sa raporteze zilnic tranzactii - Interviu

Bancile, cazinourile, notarii, avocatii si agentii imobiliari vor fi obligati sa trimita zilnic la Fisc o lista a persoanelor sau firmelor care au facut tranzactii de peste 5.000 de euro. Insa ce efecte va avea aceasta masura?

Prevederea este inclusa in proiectul noului Cod de Procedura Fiscala, aprobat de Guvern saptamana trecuta.

Documentul arata ca institutiile financiare sunt obligate sa comunice, zilnic, organului fiscal central, "operatiunile in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 5.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele".

Prin operatiuni ce par a avea o legatura intre ele se intelege "operatiunile aferente unei singure tranzactii decurgand dintr-un singur contract sau intelegere de orice natura intre aceleasi parti a caror valoare este fragmentata in transe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul in lei, atunci cand acestea sunt efectuate in cursul aceleiasi zile bancare".

De asemenea, bancile sunt obligate sa anunte si "transferurile externe in si din conturi pentru sume a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 5.000 euro".

Guvernul sustine ca masura prezinta avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care sa fie valorificata atat in scopul identificarii evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cat si in scopul eficientizarii activitatii de executare silita (prin poprire).

Executivul asigura ca ANAF este autorizat ca operator de date cu caracter personal, sens in care informatiile detinute si care privesc persoanele fizice sau firmele sunt protejate, asigurandu-se respectarea dispozitiilor legale cu privirea la viata privata.

Masura nu se aplica doar institutiilor financiare, ci si cazinourilor, avocatilor, agentilor imobiliari, auditorilor, consultantilor fiscali, notarilor publici, functionarilor sau administratorilor societatilor comerciale.

In prezent, informatii privind lista persoanelor fizice si firmelor care deschid ori inchid conturi sunt comunicate doar cu o frecventa bilunara, in timp ce date privind operatiunile derulate prin conturile bancare sunt transmise de catre banci numai la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, institutie care nu le poate furniza organelor fiscale, intrucat acest lucru nu este permis de legislatie.

Afla mai multe detalii aici: Guvernul obliga bancile, cazinourile sau avocatii sa anunte zilnic Fiscul de tranzactii de care au auzit

Pentru a vedea ce efecte va avea aceasta masura, care va trebui sa fie aprobata printr-un ordin al ANAF, Ziare.com a stat de vorba cu Alexandra Smedoiu, senior manager la PwC Romania pe divizia de consultanta fiscala.

Cum vedeti aceste modificari, in contextul legislatiei europene?

Incepand cu 1 ianuarie 2014, se fac deja raportari pentru anumite tipuri de venituri (salarii, pensii). Era doar o chestiune de timp pana raportarea se va extinde la toate categoriile de venituri, dupa modelul american.

Aceste modificari ar trebui privite intr-un context mai larg, care tine de apartenenta noastra la Uniunea Europeana, precum si de afilierea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. In prezent, schimbul de informatii in scop fiscal este cea mai importanta preocupare a ministrilor de Finante din toate statele membre.

Mare parte din noile prevederi privind schimbul de informatii survin in urma adoptarii Directivei 2014/107/UE care modifica Directiva 2011/16/UE privind schimbul automat obligatoriu de informatii in domeniul fiscal.

Cum vi se pare plafonul de 5.000 de euro?

La o prima vedere, plafonul de 5.000 de euro pare destul de restrictiv, avand in vedere ca, spre exemplu, raportarile la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor prevedeau un plafon mai mare, de 15.000 de euro.

De asemenea, raportarile in scop statistic facute de institutiile financiare catre Banca Nationala a Romaniei prevad un prag de 50.000 de euro.

Se incalca confidentialitatea avocat-client sau asa-numitul secret bancar? Exista situatii similare in alte tari?

De regula, raportarea in scopuri fiscale este unul dintre cazurile exceptate prin legea secretului bancar. Aceeasi situatie este si in alte state membre ale Uniunii Europene. Cei care nu au dorit sa se conformeze acestui principiu si au invocat legea secretului bancar au fost in cele din urma nevoiti sa se conformeze - a se vedea cazul bancilor din Elvetia sau Luxemburg.

Guvernul a motivat luarea acestei masuri prin faptul ca vrea sa identifice mai usor evaziunea fiscala. Insa exista pericolul ca prevederea sa incurajeze intrarea in ilegalitate a unor profesionisti sau incurajarea economiei gri?

Orice masura coercitiva poate sa conduca la incercarea de eludare a ei, dintr-un motiv sau altul. Totusi, vorbim in mare parte de entitati si profesii reglementate (institutii financiare, auditori, consultanti fiscali, notari publici).

Este greu de crezut ca acestia isi vor risca dreptul de exercitare a profesiei pentru a-si ajuta clientii sa eludeze legea. Majoritatea va decide sa nu o faca, iar acest lucru este suficient pentru eficacitatea masurii.

Ce evolutie va avea in viitor schimbul de informatii de acest gen?

Trebuie sa intelegem ca schimbul de informatii la nivel international va deveni un principiu general valabil. Avem deja exemple concrete, prin legislatia FATCA adoptata de SUA, precum si de Standardul de Schimb Automat de Informatii privind Conturile Financiare aplicabil la nivelul statelor membre si aderente ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Ceea ce parea de neconceput acum 10 ani, in era "secretului bancar", nu mai este valabil astazi. Autoritatile fiscale colaboreaza la nivel international si isi asuma angajamente reciproce de schimb de informatii, tocmai pentru a contracara "economia gri".

Putem oare categorisi aceste masuri drept "intruzive" in ziua de astazi, cand globalizarea este cuvantul zilei, iar fluxurile financiare au depasit de mult granitele nationale? Mai putem spune ca statele ar trebui sa ia masuri izolate?

Cum vor fi afectati cei vizati de aceasta masura?

Din perspectiva practica, raportarea zilnica va insemna intr-adevar un efort semnificativ pentru majoritatea entitatilor care vor fi supuse obligatiei de raportare. La o prima vedere, cred ca ar trebui estimata valoarea adaugata a unei raportari zilnice comparativ cu o raportare lunara, care ar indeplini acelasi scop si ar insemna mai putin efort.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...