Frauda bancara: Cine mai are incredere in banci?

Scandalul legat de frauda bancara, in care sunt implicati 100 bancheri, reprezinta o lovitura de imagine pentru institutiile implicate.

"Companiile si-ar putea pierde increderea in sistemul bancar. Ele isi au conturile in filialele din Romania, deruleaza operatiuni, isi pastreaza rezervele de lichiditati acolo. Insa nu poate fi anticipat care va fi efectul final, daca aceasta ancheta va dovedi ca a existat fraudarea", a mentionat analistul Ionel Blanculescu, pentru Ziare.com.

Procurorii DIICOT au ridicat 100 de bancheri care lucreaza la BCR, BRD si CEC, printre care si persoane din conducere, precum si din cadrul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, fiind acuzati de implicarea intr-o retea de credite false. Doua persoane au primit mandate de arestare pentru 24 de ore.

Potrivit DIICOT, in perioada 2010-2012, membrii grupului infractional organizat au realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare, respectiv obtinerea sau incercarea de a obtine un numar de 40 de credite de la 16 unitati bancare de pe teritoriul Romaniei, prin utilizarea unor documente falsificate. Prejudiciile ajung la 22 milioane de euro, conform primelor informatii.

Frauda bancara Presedintele Fondului de Garantare, suspendat LIVE

Blanculescu sustine ca aceste actiuni de fraudare nu s-ar putea realiza decat prin garantarea de catre stat prin Fondul de Garantare al IMM-urilor.

"Se pare ca nota de plata va fi platita tot de catre populatie, pentru ca acele resurse ale Fondului sunt tot publice si atunci ne punem intrebarea de ce statul se gaseste din nou in pozitia de perdant. Fondul e destinat sa contribuie la dezvoltarea firmelor, garantand credite acordate de banci comerciale in limita a maximum 80%. Astfel, bancile isi vor recupera cel putin 80% din banii pierduti din frauda", a explicat Ionel Blanculescu.

Analistul Constantin Rudnitchi sustine ca situatia este foarte ingrijoratoare, deoarece nu mai este vorba de cazuri izolate, ci de o retea bine pusa la punct.

"In plus, exista si o legatura care duce catre institutii publice, problema este una majora in sistem, dupa datele de pana acum. Imaginea sistemului bancar se clatina inca o data, iar clientii vor avea mai putin incredere in banci si se intreaba daca nu vor creste comisioanele, pentru a se recupera banii din aceasta frauda. De asemenea, populatia s-ar putea gandi de doua ori inainte sa isi depuna banii in banci", a declarat Rudnitchi, pentru Ziare.com.

Insa Leonard Visan, director general adjunct la Eastern Securities, considera ca acuzatia de frauda nu va genera miscari importante in piata bancara.

"Nu inseamna nimic, nu e un eveniment sistemic. Nu e o lovitura de imagine, increderea nu poate fi pierduta din cauza unui "hold-up cu acte". Accesul la credite este determinat de alte parghii, economico-financiare, nu o escrocherie limiteaza acest acces. Populatia si IMM-urile nu vor fi afectate in vreun fel. Acest comentariu este facut sub rezerva prezumtiei de nevinovatie, neavand toate datele si mai ales o hotarare judecatoreasca definitiva", a spus Leonard Visan, de la Eastern Securities, pentru Ziare.com.

De unde pornea frauda

Rudnitchi a apreciat ca, in cazul creditelor pentru persoane fizice, acest gen de actiuni ar putea fi prevenite, pentru ca exista Biroul de Credite, care poate descoperi la timp daca o persoana merge la mai multe banci sa ia credite.

"Problema este ca, pentru persoane juridice, nu exista un organism de acest gen, din cate stiu, astfel ca o firma mica se poate duce sa ia credite de la 5 banci din Romania. De altfel, documentatia ar trebui sa fie verificata de banci. Trebuie vazut cati angajati ai bancilor erau implicati si daca totul era construit pe acte false, pe fraude evidente sau e vorba si de un slab managemnt al bancilor respective, adica o defectuoasa metoda de a verifica aceste companii care cereau imprumuturi", a mentionat Rudnitchi.

De asemenea, Rudnitchi este de parere ca acoperirea pagubelor nu trebuie sa se faca din bani publici, pentru ca fondul de garantare ar trebui sa sustina dezvoltarea IMM.

"In consecinta, prejudiciile ar trebui sa se duca in gradina bancilor", a opinat Rudnitchi.

De asemenea, el a mentionat ca dosarele merg intai la banci, asa ca totul porneste de acolo, si abia apoi merg la Fondul de Garantare.

"Iar aici trebuie sa ne explice cineva daca cei din Fond erau complici sau e vorba de management defectuos, pentru ca trebuiau sa observe ca la mai multe filiale de banci apare aceeasi societate, care vrea un imprumut", a adaugat Rudnitchi.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...