Romania, raiul bancilor straine?

Bancile din Romania au fost acuzate in mai multe randuri de faptul ca ar fi rezistat crizei si ar fi obtinut profituri cu ajutorul comisioanelor extrem de mari pe care le percep clientilor, acest lucru rezultand, in ultimul an, in procese cu acestia.

Taxele si comisioanele mari practicate de o mare parte a bancilor din Romania l-au determinat pe senatorul PD-L Iulian Urban sa declare ca tara noastra este un fel de paradis fiscal al bancilor comerciale straine.

Avand in vedere ca oficialii bancilor isi permit sa comenteze pe seama deciziilor Curtii Constitutionale in privinta Ordonantei 50 (a creditelor de consum), Urban considera ca bancile nu respecta legea. "Pentru ei nu conteaza legea, deciziile Curtii Constitutionale, nu mai conteaza nimic. In conditiile astea, inseamna ca Romania a ajuns un fel de Bahamas al bancilor din Europa, pentru ca aici isi permit sa faca absolut orice", a declarat Urban, pentru Ziare.com.

Senatorul isi bazeaza declaratiile si pe faptul ca Ministerul Finantelor nu a controlat niciodata, potrivit spuselor sale, bancile, pentru a verifica profitul acestora si nivelul impozitelor si taxelor pe care le platesc.

Totodata, acesta sustine ca unele banci din Romania obtin profituri mult mai mari decat ale companiilor-mama, iar cele austriece, de exemplu, au fost chiar sanctionate de catre Comisia Europeana, in septembrie 2009, pentru practici cartelare de genul celor pe care le au si in Romania.

Parerile sunt impartite

Legat de aceste declaratii, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, sustine ca "definitia pe care o are cu privire la ce inseamna paradis fiscal este total gresita". Pe de alta parte, avocatul Gheorghe Piperea, reprezentantul legal al clientilor nemultumiti care au dat in judecata bancile, a adus mai multe dovezi pentru a sprijini ipoteza lui Urban.

"Sunt costuri care se regasesc in toate contractele. Chiar daca nu ai cum sa dovedesti un acord scris, cartelar, e clar ca este facut acest lucru in urma unei intelegeri. Daca va uitati la trei banci austriece, veti vedea ca exista acolo comisioane de administrare, de risc, de monitorizare a riscului, in general se invart in jurul acestei idei. Aceste comisioane ajung uneori sa depaseasca 50 la suta din costul total lunar al creditului", a explicat Piperea, pentru Ziare.com.

De asemenea, acesta sustine ca dobanda nu se stabileste pe baza unui indice public de genul Euribor sau Robor, ci pe baza unui indice intern, care se calculeaza dupa criteriile bancii respective.

De altfel, recent, BCR a anuntat ca trece la un indice transparent, ceea ce inseamna, potrivit lui Piperea, ca recunosc faptul ca, pana acum, dobanda nu a tinut cont de acesti indici.

Putem scapa de comisioanele abuzive?

Situatia aceasta nu este iremediabila, prima masura, in viziunea lui Piperea, fiind corecarea Ordonanta 50 si sa nu se mai refuze aplicabilitatea sa la creditele aflate in derulare.

De asemenea, Consiliul Concurentei ar trebui sa isi ia mai in serios rolul si sa dea mai rapid rezultatele anchetei incepute anul trecut, in care sunt investigate in jur de 14 banci romanesti, tocmai pentru acest gen de practici, considera avocatul.

Nu in ultimul rand, acesta crede ca ar trebui sa intervina si Banca Nationala a Romaniei.

"BNR e principalul vinovat, prin omisiune, dupa parerea mea. Activitatea de banking este strict reglementata, inclusiv produsele de creditare ale bancilor sunt validate de Banca Nationala, in prealabil punerii pe piata. Banca Nationala are o raspundere - fortez putin lucrurile, dar pot sa spun asta - are o raspundere solidara cu bancile respective pentru practicile abuzive. BNR, prin omisiune, este principala vinovata, pentru ca nu opreste aceste practici", a comentat Piperea.

Cat ar ajuta taxa de solidaritate aplicata bancilor?

O alta posibila masura ar putea fi aplicarea unei taxe de solidaritate, aceasta fiind o propunere a senatorului Iulian Urban. Desi ideea initiala este de taxare a profiturilor bancilor, aceasta s-ar putea transforma intr-o taxa pe tranzactiile financiare, asa cum se s-a propus in mai multe tari din Europa.

"In momentul de fata, daca taxezi profitul bancilor si baietii astia declara cat vor si daca au chef, normal ca estimarile sunt destul de reduse. Daca taxam tranzactiile financiare, atunci sumele vor fi foarte mari. Ungaria, care are un sistem bancar mai redus valoric ca masa monetara fata de Romania, a obtinut anul trecut vreo 600 de milioane de euro. Ma astept la cel putin acelasi timp de rezultate", a explicat Urban.

Dupa cum era de asteptat, bancile nu sunt de acord cu o asemenea taxa, sustinand ca statul roman nu a salvat bancile, cum s-a intamplat in alte state.

"Nu suntem de acord cu taxa de solidaritate, atat timp cat Romania nu a platit pentru salvarea sistemului bancar romanesc absolut niciun leu, asa cum au facut Olanda, Ungaria, Grecia, Marea Britanie si multe alte tari. Este anormal ca, atat timp cat sistemul s-a sustinut singur, sa-i pui o taxa, asa...ca e la moda, si sa-l slabesti prin asta. Creezi premisele ca sa scumpesti creditul, exact de ce nu are nevoie Romania", a spus Radu Ghetea, pentru Ziare.com.

Pe de alta parte, Gheorghe Piperea spune ca banii de la Fondul Monetar International pe care i-a luat Romania au fost folositi, in mod indirect, pentru sprijinirea bancilor. Aceste sume au intrat in conturile BNR, pentru se putea reduce rezerva minima obligatorie si a se mentine sub control dobanda de referinta.

Cu toate acestea, avocatul sustine ca o astfel de taxa de solidaritate nu ar fi tocmai potrivita pentru Romania, insa ar putea fi eficienta, daca se aplica pe o perioada de 2-3 ani, asa cum se intampla in Franta, Germania si Marea Britanie.