Banii cash, inamicul public numarul 1?

Banii lichizi (cash) pot reprezenta un un mare risc, avand in vedere ca sunt folositi de infractori. Mai mult, necesitatea lor e pusa sub semnul intrebarii, avand in vedere cresterea popularitatii tranzactiilor online.

Publicatia Wolf Street analizeaza ideea daca banii lichizi au devenit inamicul public numarul unu, prin prisma faptului ca finanteaza activitatile ilicite.

Tara europeana unde banii cash ar putea disparea: Pas important facut de Guvern

Complicii infractorilor

Peter Sands, fostul director executiv al bancii britanice Standard Chartered, a realizat de curand un raport pentru Harvard Kennedy School of Government, in care explica principalul motiv pentru care bancile centrale ar trebui sa nu mai emita bancnote cu valoare mare.

Sunt vizate in principal cele de 500 de euro, de 100 de dolari, de 1.000 de franci elvetieni si cele de 50 de lire sterline.

"Acestea reprezinta principalul mecanism prin care se platesc activitatile ilicite, avand in vedere ca tranzactiile sunt anonime, iar banii cash sunt usor de transportat", se arata in raportul lui Peter Sands, citat de Wolf Street.

Cine castiga din limitarea platilor cash: Foamea de bani a statului, avantajul bancilor si disparitia gentilor cu bani

Mai mult, bancnotele cu valoare mare, cum ar fi cele de 500 de euro, nu sunt folosite foarte des si joaca un rol destul de mic in economia unei tari, dar reprezinta un element de baza pentru infractori.

La randul sau, Benoit Coeure, membru in consiliul director al BCE, a transmis, joi, ca institutia va lua in curand o decizie cu privire la o eventuala retragere din circulatie a bancnotei de 500 de euro, argumentele pentru mentinerea acesteia fiind "din ce in ce mai putin convingatoare".

"Istoric, aceste bancnote au permis persoanelor fizice sa faca plati mari in mod convenabil. Insa acest argument a devenit din ce in ce mai irelevant odata cu dezvoltarea mijloacelor electronice de plata.

In plus, exista suspiciuni ca sunt utilizate in special in scopuri ilegale, un argument pe care nu il mai putem ignora, avand in vedere importanta luptei impotriva spalarii banilor si finantarii terorismului", a declarat Benoit Coeure, intr-un interviu publicat in cotidianul Le Parisien.

O bancnota ar putea fi retrasa de pe piata din cauza teroristilor

Fara cash in urmatorii 10-15 ani?

Mai mult, Peter Sands propune ca cele mai mari economii ale lumii sa discute despre aceasta tema la urmatorul summit G20 in China. Iar daca acest lucru se va intampla, atunci va fi prima ofensiva realizata la nivel global in cadrul asa-numitului "razboi impotriva banilor cash".

Pana acum, cateva tari au inceput sa faca tranzitia catre un sistem bazat in special pe platile cu cardul, iar Norvegia e una dintre ele. Cea mai mare banca din tara nordica a militat pentru renuntarea la cash, avand in vedere ca mai mult de 60% dintre bancnote se afla in afara sferei de control a institutiei, arata Zero Hedge.

De asemenea, John Cryan, directorul executiv al Deutsche Bank, a estimat ca banii cash nu vor mai exista in urmatorii 10 ani. "Nu mai e nevoie de ei, sunt foarte ineficienti, iar tiparirea lor costa foarte mult", a opinat seful bancii germane, citat de NewsBTC.

Declaratia lui e oarecum suprinzatoare, avand in vedere ca in aceasta tara peste 80 la suta dintre tranzactii se fac in bani cash.

La randul sau, Kari Takala, consilier superior in departamentul valutar al Bancii Finlandei, considera ca e nevoie de inca 15 ani ca sa trecem exclusiv la un sistem de plati cu cardul, informeaza Payment Week.

Lectia Suediei

Bancherii sustin viata fara cash, deoarece ar putea urmari mult mai bine banii daca toate tranzactiile ar fi facute prin intermediul lor, atat pentru ele, cat si pentru guverne.

In plus, jafurile din banci, buzunare sau din locuinte s-ar putea diminua, daca este sa ne luam dupa exemplul Suediei, unde platile cash reprezinta doar 3% din total, arata New York Times.

Asociatia Bancilor din aceasta tara sustine ca eliminarea banilor lichizi din economie a inceput deja sa aiba un impact asupra numarului de infractiuni.

Jafurile de la banci s-au redus de la 110, in 2008, la 16, in 2011, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani. De asemenea, furturile din mijloacele de transport au scazut.

Pe de alta parte, au crescut numarul fraudelor cibernetice de 8 ori pe parcursul unui singur an.

Romanii iubesc cash-ul

Numerarul continua sa fie cea mai raspandita forma de plata in Romania, avand in vedere ca 80% dintre platile realizate de firmele mici si mijlocii (IMM) din tara sunt realizate in cash, potrivit unui studiu Visa Europe din decembrie 2014.

Spre deosebire, in Polonia doar 29% la suta dintre IMM-uri aleg sa faca plati cu numerar, in timp ce 23% prefera sa efectueze tranzactii cu cardul, iar aproape jumatate dintre ele aleg alte tipuri de tranzactii electronice.

Romanilor le place cash-ul, dar e o provocare sa tina o evidenta clara a finantelor - studiu

Cu toate ca prefera banii lichizi, aproape jumatate dintre proprietarii de IMM-uri din Romania (47%) sunt constant preocupati de situatia financiara a firmei si vor sa detina controlul total al administrarii afacerii, desi nu se simt pregatiti sa ia decizii financiare complexe.

De asemenea, studiul arata ca peste 50% dintre IMM-uri intampina dificultati in gestionarea fluxului de numerar, iar aproape 60% considera o provocare sa tina o evidenta clara a finantelor.

Ministerul Energiei a amanat decizia de continuare a proiectului nuclear american NuScale de la Doicesti

AGA companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) nu a luat decizia de continuare a proiectului de construire, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a unei centrale nucleare...

O americancă demontează clișeele despre România. Clipul este viral pe rețelele de socializare VIDEO

Americanca Janna, stabilită de mai bine de cinci ani în România, a captat atenția pe TikTok prin demontarea stereotipurilor comune despre țara noastră. Clipul ei este viral acum cu peste...