Cine vrei sa fie prima femeie pe o bancnota romaneasca? - Sondaj Ziare.com

Un adevar pe cat de simplu pe atat de rusinos pentru natiunea romana: nicio personalitate feminina din istoria acestei tari nu a fost rasplatita pana acum cu onoarea de a-i fi marcat chipul pe o bancnota romaneasca. Sa nu fi meritat niciuna?

Ziare.com va prezinta 10 portrete ale unor romance si va lanseaza provocarea: Cine ati vrea sa fie prima fata de care sa ne exprimam recunostinta in acest fel?

Sondajul este lansat simultan cu caravana ALTFEM care va merge in lung si in lat prin toata tara cu scopul strangerii de semnaturi pe o petitie nationala. Actiunea este organizata de Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) si ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) sub titlul "ALTFEM - Semneaza petitia pentru prima personalitate feminina pe o bancnota romaneasca" si este menita sa puna capat unei nedreptati si sa contribuie la inlaturarea prejudecatilor care inca mai bantuie societatea romaneasca.

De-a lungul istoriei, figurile feminine inscriptionate pe bancnotele leului romanesc au fost preponderent ale unor taranci, cum este cazul tinerei din tabloul "Rodica" de Nicolae Grigorescu (foto), pictor al carui chip apare pe aversul bancnotei.

Nu e nedrept? Nu e mult prea putin? Atatea romance s-au dovedit, de-a lungul veacurilor, cel putin la fel de curajoase, inteligente, culte, iubitoare de tara ca si barbatii nascuti pe aceste meleaguri. Ca mentalitatea carpatina care a dominat societatea romaneasca a facut tot ce-a putut sa le mentina la cratita, ar putea explica multe, dar nu totul.

Va propunem mai jos zece mari personalitati care merita pe deplin recunostinta noastra. Am fi putut sa mai adaugam multe altele, care, din pacate, nu sunt tratate cu respectul cuvenit.

Vreti un argument in plus? Raluca Salajan, eleva in clasa a XI-a la liceul Iulia Hasdeu din Bucuresti, a murit in zilele Revolutiei din 1989 impuscata in abdomen ducand mancare iubitului ei, care era soldat. "Profesorii predau la scoala despre Ana lui Manole, care a murit ducandu-i mancare sotului ei. Nimeni, nici un manual, nu pomeneste de Raluca Salajan. Care e diferenta dintre Ana lui Manole si Raluca Salajan? Amandoua au murit din iubire neconditionata", remarca pe buna dreptate Varujan Vosganian intr-o conferinta cu titlul "Morala prin cultura" tinuta anul trecut. Poate ar fi timpul sa schimbam ceva.

Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917)

Este unul dintre marii eroi ai neamului romanesc. S-a jertfit pe campul de batalie, la doar 23 de ani. Asemuita cu Jeanne d'Arc, eroina de la Jiu, cum i se spune in manualele de istorie, a plecat pe front in timpul Primului Razboi Mondial mai intai ca sora medicala. Dupa moartea fratelui ei, a decis sa ii ia locul, ca soldat. A cazut prizoniera, dar a reusit sa scape. Pentru curajul dovedit in lupte, a fost rasplatita cu diverse medalii si ridicata la gradul de sublocotenent, primind chiar comanda unui pluton de infanterie. Regele Ferdinand insusi i-a conferit doua pretioase si mult ravnite distinctii: Ordinul "Virtutea cercetaseasca de razboi, in aur" si Ordinul "Virtutea Militara de razboi, clasa a II-a".

A cazut rapusa de gloante in batalia de la Varnita si Muncelu, la 22 august 1917. Istoria consemneaza ca ultimele ei cuvinte au fost adresate soldatilor din pluton: "Inainte baieti, sunteti cu mine!" . A fost ingropata mai intai pe campul de lupta, iar in 1921 osemintele sale au fost stramutate la Targu Jiu.

Elisabeta Rizea (1912-2003)

Este unul dintre cele mai impresionante simboluri ale rezistentei anticomuniste in Romania. Nepoata a fruntasului taranist Gheorghe Suta, ucis de comunisti in ziua alegerilor falsificate din 1946, Elisabeta Rizea s-a implicat alaturi de sotul ei in miscarea de rezistenta. Au sprijinit impreuna infiintarea Grupului de la Nucsoara, condus de Toma Arnautoiu, si i-au ajutat pe partizani cu alimente si imbracaminte.

A fost arestata prima oara in 1950 si condamnata la inchisoare, ispasindu-si pedeapsa intr-o celula de maxima securitate din faimoasa inchisoare de la Pitesti. Eliberata dupa 6 ani, si-a reluat fara frica activitatea, in ciuda faptului ca era urmarita de Securitate. Arestata a doua oara in 1958, a fost condamnata la 25 de ani de munca silnica. "Dupa ce mi-au tras masa de sub picioare, au inceput sa ma bata cu un bat pana la sange. Mi-au rupt cateva coaste si am lesinat. Imi faceam cruce cu limba in cerul gurii si ma rugam la Dumnezeu sa ma ajute sa nu spun nimic", a relatat ea ulterior.

A scapat din puscarie in 1964, prin decret. In cei 12 ani de temnita grea nu le-a spus nimic anchetatorilor. "Trei zile daca mai traiesc, da' vreau sa stiu ca s-a limpezit lumea", spunea Elisabeta Rizea. S-a stins din viata in 2003.

Regina Maria (1875 - 1938)

Regina Maria este una dintre cele mai luminoase figuri din istoria noastra. S-a nascut in Anglia, dar imediat dupa venirea in Romania, in 1914, ca si consoarta a regelui Ferdinand si regina a Romaniei, a fost indragita de supusii sai.

A fost supranumita de popor "Mama Regina", "Mama ranitilor", "Regina soldat", datorita actiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial, cand a ajutat soldatii aflati in spitalele de pe front. A militat pentru interesele Romaniei in plan extern, fiind un adevarat ambasador al tarii. A pledat pentru recunoasterea internationala a Romaniei Mari, iar dupa incoronarea de la Alba Iulia, in 1922, a efectuat vizite externe in care a facut cunoscuta cultura poporului roman, cea mai cunoscuta fiind cea din Statele Unite ale Americii, din 1926.

Regina Maria a iubit arta, poezia si filosofia, ajutand cu burse de studiu o seama de personalitati din lumea literara si artistica. La randul sau, a scris povestiri pentru copii, poezii si a pictat.

"Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa", sta scris in testamentul reginei Maria.

Ana Aslan (1897 - 1988)

Este unul dintre cei mai mari savanti pe care i-a dat poporul roman. Ca sa isi convinga mama sa ii permita sa urmeze Medicina, a facut greva foamei. S-a pregatit alaturi de mari neurologi si endocrinologi, iar dupa ce si-a luat doctoratul a devenit, in 1949, seful Sectiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucuresti. Rezultatele remarcabile obtinute in utilizarea procainei pentru ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta au revolutionat gerontologia si au dat nastere celebrului Gerovital, iar ulterior Aslavitalului.

Academician din 1974, director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie timp de 30 de ani, Ana Aslan a fost membra a numeroase foruri de specialitate internationale si a primit distinctii de top. Vitamina H3 (Gerovital) este un produs geriatric brevetat astazi in zeci de tari, iar printre cei care s-au bucurat de-a lungul anilor de binefacerile lui figureaza nume sonore precum Charles de Gaulle, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas si Salvador Dali.

Maria Tanase (1913 - 1963)

Este cea mai iubita voce a poporului roman. S-a stins din viata cu jumatate de secol in urma, dar aceasta voce inca ne mai face inimile sa salte. O recunosc si batranii, dar si tinerii, orice cantaret de muzica populara ii face sa rasune cantecele, ca pe o stafeta in timp.

Maria Tanase a fost glasul acestui popor, iar viata ei o poveste nemuritoare. A pornit de la Caminul Cultural din cartier (1921) si a ajuns sa reprezinte cantecul popular romanesc in cadrul Expozitiei Internationale de la New York din anul 1939, alaturi de nume mari ale culturii romane, printre care Grigoras Dinicu, George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brancusi.

A fost supranumita de Nicolae Iorga "Pasarea maiastra", dar interzisa de regimul legionar de la Bucuresti. Presa vremurilor scrie ca s-a iubit cu Brancusi si ca isi daruia cele mai scumpe rochii fetelor sarace pe care le intalnea in drumurile ei. A fost agenta a Serviciului Special de Informatii (SSI), dar a avut si dosar la Securitate.

"Cine iubeste si lasa", "M-am jurat de mii de ori", "Marie si Marioara", "Bun ii vinul ghiurghiuliu" si exceptionala "Ciuleandra" sunt doar cateva titluri, dintre cele peste 400 de cantece din toate regiunile tarii pe care le-a cules si interpretat, care ne vin in minte cand ii auzim numele.

Aproape un milion de romani au insotit-o si au plans-o pe Maria Tanase pe ultimul drum, asa cum numai la moartea unui om cu adevarat iubit de popor se poate vedea.

Povestea Mariei Tanase este, poate, povestea Romaniei din vremurile tulburi pe care le-a trait.

Hariclea Darclee (1860 - 1939)

Este cel mai stralucitor nume romanesc din istoria tearului liric universal. Supranumita "privighetoarea din Carpati", soprana Hariclea Darclee a fost unul dintre marii ambasadori culturali pe care i-a avut Romania.

La nastere i s-a prezis ca "duduia va calatori mult si va fi mereu in sarbatoare". Si asa a fost. Si-a facut debutul pe scena Operei din Paris, cu rolul Margaretei din Faust, fiind imediat remarcata de autor, Charles Gounod, si devenind rapid preferata multor alti compozitori. Giacomo Puccini a vazut in ea soprana care putea sa redea cel mai bine rolul Floriei Tosca si i l-a incredintat la premiera, dar cati romani mai stiu asta?

Hariclea Darclee s-a impus ca primadonna in marile teatre de opera de la Paris, Berlin, Florenta, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova si Sankt Petersburg. La Scala din Milano, scena consacrarii sale mondiale, a fost aplaudata chiar de Giuseppe Verdi.

A cunoscut gloria pe toate marile scene ale lumii. Nu mai putin de 13 opere au fost scrise pentru vocea ei si interpretate de ea cu un enorm succes. Acasa, romanii o iubeau, iar spectacolele ei erau adevarate sarbatori. Isi iubea nespus tara si era mandra ca e romanca. Ii ruga pe ziaristi sa nu uite niciodata mentiunea la care tinea foarte mult: cantareata romanca. De la banchetele sau seratele ce se dadeau in onoarea ei nu era voie sa lipseasca vreodata culorile tarii si, in toasturi, o urare pentru patrie.

Dupa revenirea in tara, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta celebrului Toscanini, a trait intr-un trist anonimat si a murit in saracie, la Bucuresti.

Smaranda Braescu (1897 - 1948)

Este una dintre cele mai brave femei din istoria Romaniei: aviatoare si parasutista de renume international, detinatoare de recorduri mondiale. La 15 ani a vazut primul avion si imediat le-a spus parintilor "Vreau sa fiu pilota!". Si a fost.

A devenit prima femeie cu brevet de parasutism din Romania, brevet international obtinut in Germania, cata vreme la noi era de neconceput asa ceva. A doborat mai intai recordul mondial feminin la saritura cu parasuta - 6. 200 metri, iar ulterior a devenit campioana mondiala la parasutism, depasind si recordul masculin, in urma unui salt realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute. Recordul sau a fost depasit abia peste 20 de ani!

A primit titlul de campioana mondiala absoluta si sportiva numarul 1 a lumii, fiind totodata si prima femeie din Europa brevetata ca pilot in SUA. Smaranda Braescu a traversat Mediterana in premiera mondiala feminina. A fost unul dintre putinii instructori de parasutism militar de sex feminin.

In timpul razboiului a fost activa ca pilot in celebra "Escadrila Alba" de avioane sanitare, pe frontul de Rasarit si apoi pe frontul de Vest in Transilvania, Ungaria si Cehoslovacia.

In 1946 a semnat alaturi de alte personalitati un raport confidential adresat Comisiei Aliate de Control - ONU care denunta grosolanul furt al alegerilor din 1946. Documentul ajunge in mainile Sigurantei romane. A fost condamnata la doi ani de inchisoare, in contumacie, fiind acuzata de legaturi cu grupurile anticomuniste.

Pentru a scapa de prapadul la care au fost supuse elitele Romaniei interbelice de catre comunisti, glorioasa Smaranda Braescu a preferat sa se ascunda sub o identitate falsa, imbracand straie de calugarita greco-catolica. La scurt timp a si murit. Acum odihneste in cimitirul din Cluj, sub un nume fals - Maria Popescu. O strada din Capitala ii poarta numele, dar putini romani stiu ce a facut Smaranda Braescu pentru tara lor.

Hortensia Papadat Bengescu (1876 - 1955)

Este "doamna" literaturii romane. A fost supranumita "Marea europeana", un elogiu adus meritelor ei evidente in modernizarea romanului romanesc si sincronizarea lui cu cel european.

In timpul Primului Razboi Mondial a lucrat ca infirmiera voluntara la Crucea Rosie, experienta despre care a scris ulterior in romanul "Balaurul". Cariera ei a fost marcata de personalitati precum Garabet Ibraileanu sau Eugen Lovinescu, unul dintre putinii sustinatori ai scriitoarelor femei.

Una dintre cele mai mari prozatoare, romanciere si nuveliste din epoca interbelica, Hortensia Papadat Bengescu straluceste pe panoplia marilor scriitori romani prin complexitatea tehnicilor de analiza, scrierile sale facand parte dintre primele realizari de prestigiu ale prozei psihologice romanesti.

"Sunt unii pe chipul carora fiecare dunga pare a fi scris o ocara. Altii la care fiecare cuta a adaugat o nobleta", scria aceasta in "Marea".

Interzisa de regimul comunist, Hortensia Papadat-Bengescu a murit la varsta de 79 de ani, la Bucuresti, data complet uitarii de colegi si de criticii literari, fiind treptat reintegrata in circuitul literar si academic abia dupa 1965.

Lucia Sturdza-Bulandra (1873 - 1961)

Este "doamna teatrului romanesc" si cea din mainile careia au iesit unele dintre cele mai valoroase generatii de actori romani.

Ca actrita a interpretat mari roluri de compozitie din dramaturgia universala si nationala pe scena Teatrului National din Bucuresti. Dar ceea ce a schimbat cu adevarat istoria teatrului romanesc a fost talentul sau pedagogic si spiritul sau organizatoric. Impreuna cu sotul ei a infiintat Teatrul Regina Maria, iar timp de 30 de ani a fost profesoara la Conservatorul de arta dramatica din Bucuresti. Printre cei carora le-a croit destinul artistic se numara nume stralucitoare ale scenei romanesti, cum ar fi George Calboreanu, Dina Cocea sau Radu Beligan.

Teatrul Municipal, la conducerea careia s-a aflat ani de zile, a purtat numele, dupa moartea sa, Lucia Sturdza Bulandra, iar acum se numeste Teatrul Bulandra.

Lia Manoliu (1932 - 1998)

Este discobolul de aur al Romaniei. A inceput sportul practicand, printre altele, tenisul de camp, tenisul de masa, voleiul si baschetul. La 16 ani s-a decis sa aleaga atletismul, specializandu-se in aruncarea discului. A intrat in "Cartea Recordurilor" prin longevitatea sa olimpica, fiind participanta la sase editii consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki - 1952 pana la Munchen 1972).

A cucerit trei medalii olimpice, una de aur in 1968 si doua de bronz in 1960 si 1964. A fost de 12 ori campioana nationala si de sapte ori campioana balcanica.

A detinut functiile de vicepresedinte si presedinte al Comitetului Olimpic Roman, iar pe plan international a ocupat diverse functii in forurile de specialitate.

A fost distinsa cu Trofeul Fair Play, decernat de catre UNESCO (1973), cu Ordinul Olimpic "Colanul de Bronz" (1975), Trofeul Femeia in Sport (CIO - 1990) si Trofeul Centenarului CIO (1994). Stadionul Arena Nationala din Capitala a fost numit anterior "Lia Manoliu" in cinstea acestei mari sportive.

Ziare.com va invita la dezbatere si la vot: Cine vreti sa fie prima romanca al carei chip sa apara pe o bancnota?

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...

Disney +, platforma de streaming, va implementa măsuri împotriva partajării de parole

CEO-ul Disney, Bob Iger, a anunțat că platforma de streaming Disney+ va implementa măsuri împotriva partajării de parole la nivel global începând din această vară. Această mișcare a...