Ziare.com

Cand socul vine din China

de Daniel Daianu, membru in CA al BNR
Miercuri, 26 August 2015, ora 08:11

   

Cand socul vine din China
Daniel Daianu
Sunt cateva ratiuni pentru care spargerea bulelor speculative la burse din China a declansat o vrie in economia mondiala, cu caderi in lant pe pietele internationale.

Citeste toate textele scrise de Daniel Daianu pentru Ziare.com

In primul rand, este ponderea pe care a capatat-o economia chineza in spatiul global in ultimele decenii; ea a devenit un mare consumator de produse de baza (ex: din 9 barili consumati in lume unul este in China), care afecteaza exporturile multor economii emergente.

In al doilea rand, China influenteaza enorm evolutia economica in Asia, care a fost regiunea cea mai dinamica din lume in ultimele doua decenii. Totodata, economia chineza, cea a Indiei, alte economii din Asia au fost, prin dinamica lor in ultimii ani, un factor de compensare pentru recesiunea si letargia economica din tarile industrializate, lovite puternic de criza financiara.

Dificultati majore in Asia, in economii emergente din alte regiuni ale globului pot dinamita aparenta relansare economica in Europa, chiar in SUA.

Exista insa si o alta explicatie ce merita sa fie evidentiata si care leaga politici monetare din SUA si Europa cu miscarea banilor in economia globala.

"Salvarea" sistemelor financiare in SUA si Europa incepand cu anul 2008 (dupa caderea bancii de investitii Lehman Brothers) a implicat interventii guvernamentale si ale bancilor centrale, cu injectii masive de lichiditate, care au trebuit sa isi gaseasca amplasamente, sa fie "parcate" undeva.

Multi bani au alimentat bursa americana si burse europene, dar mii de miliarde s-au scurs si catre economii emergente, mai ales in Asia, care aveau perspective de crestere economica considerabil mai bune. Semnul fragilitatii starii generale in economia globala a fost dat de o modificare in semnalele transmise de Fed (banca centrala a SUA) la finele verii lui 2013, cand s-a sugerat ca ar putea avea loc o suire de "normalizare" a dobanzii de politica monetara.

Au avut loc atunci iesiri considerabile de bani din economii emergente si volatilitate mare pe pietele valutare. De cand Fed-ul a dat semn ca ar fi inevitabila o crestere a ratei de politica monetara in lunile ce vin (se vorbeste de septembrie ce urmeaza) au aparut noi trepidatii pe piete, fiind anticipate alte miscari de fonduri catre piata americana, ce ar pune presiune pe valutele economiilor emergente.

Aici gasim o explicatie si pentru intarirea dolarului SUA, dincolo de efectul programului de relaxare monetara (QE) al Bancii Centrale Europene (BCE), care a depreciat euro fata de dolarul SUA in conditiile in care exista o divergenta intre ciclul de politica monetara al Fed si cel al BCE.

Cand multa lume astepta mutarea efectiva a Board-ului de la Fed a intervenit o "lebada neagra" - desi aceasta formulare pare fortata intrucat evenimentele din China nu sunt in fapt de neanticipat.

De ce s-au spart bulele in China acum

Socul venit din China a gasit pe multi cu garda joasa. Merita sa incercam sa explicam de ce s-au spart bulele in China acum. China a avut surplusuri comerciale (externe) foarte mari pana nu demult.

Alaturi de Germania, care ramane un exportator net formidabil pe piata mondiala, China a detinut un statut similar care explica acumularea de rezerve valutare imense (cateva mii de miliarde de dolari SUA). Relativ recent (de cativa ani), autoritatile de la Beijing au incercat o rebalansare a modelului de crestere economica interna prin incurajarea cererii interne; au si fost indemnate de SUA, organisme financiare internationale, de parteneri comerciali, sa schimbe modelul de crestere pentru a se diminua imbalante in economia globala.

Washingtonul a dojenit mereu tarile vazute ca practicand politici economice mercantiliste, care ar slabi cererea globala. Si surplusurile externe ale Chinei s-au redus considerabil in ultimii doi ani. Stimularea cererii interne era probabil ceruta si de nevoia de a continua un ritm de crestere de cel putin 7% anualmente, vazut ca absolut necesar pentru crearea de locuri de munca intr-o tara cu migratie interna mare; teama de tensiuni sociale este teribila.

Dar astfel au fost stimulate bule speculative. Ironia este ca oficiali inalti chinezi au laudat bursele locale ca institutie in care cetatenii sa-si investeasca din sumele economisite.

Desi nu putini asteptau sa aiba loc o incetinire a cresterii economice in China, chiar spargerea bulelor speculative, iuresul de pe bursele din China a surprins.

Autoritatile de acolo nu au reusit sa opreasca aceste caderi ale principalelor burse chineze. Si este de asteptat ca Banca Centrala a Chinei sa puna in aplicare un program propriu de QE pentru a potoli pietele interne. Daca vor reusi este de vazut.

Devalorizarea (controlata totusi) a monedei chineze (yuan-ului) face parte din eforturile Beijingului de a sprijini economia printr-o "devalorizare competitiva", ceea ce alimenteaza razboiul valutar nedeclarat ce are loc de cativa ani pe pietele externe; numeroase tari incearca sa sprijine economia interna prin devalorizari ale monedelor proprii, care sa incurajeze exporturi si sa descurajeze importuri.
Sa revenim insa la ineditul situatiei.

Daca teama cea mare era indusa de probabila miscare a Fed-ului, acum turbulente mari pe pietele internationale izvoresc din spargerea unor bule speculative in China, din devalorizarea yuan-ului, care a creat multa neliniste in tarile asiatice.

In plus, perspectiva ca economia chineza sa incetineasca in continuare arunca "in jos" preturi la produse de baza, care sunt principale bunuri de export pentru numeroase economii emergente.

Caderea la bursele din China poate insemna debutul unei ample miscari corective pe pietele bursiere internationale, inclusiv in SUA (si acolo sunt cotatii umflate) ; adica spargerea unei mari bule speculative pe burse. Daca se va intampla asa ceva (ultimele zile par sa confirme, chiar daca exista si replieri), vom asista la marirea volatilitatii si incertitudinii pe piete, la accentuarea inclinatiei spre detinere de lichiditate, o inghetare partiala a pietelor, care ar afecta mai ales economiile cu deficite mari, cu indatorare externa ingramadita pe termen scurt, fie publica, fie privata.

Activitatea economica la nivel global ar slabi, ar putea avea loc o noua recesiune in numeroase economii.

Economia americana pare sa fie intr-o perioada de relansare, daca examinam unii indicatori, evolutia somajului. Si prin ponderea ei in economia globala ar putea contrabalansa impulsuri negative ce vin din Asia; ar putea atenua si efectul la bursele din SUA.

In plus, este posibil ca ca Fed-ul sa opereze cu mare grija in schimbarea macazului de politica monetara, pentru a nu tulbura pietele si mai mult. Dar vedem cum propagarea efectelor este foarte rapida si catre toate azimuturile, intr-o economie globala cu interconexiuni mari.

Iar pietele valutare, bursiere, ale produselor de baza sunt influentate de asteptari rationale si irationale, de speculatii ale marilor fonduri de investitii (hedge-funds).

Economiile emergente din Europa Centrala si de Rasarit sunt mai putin expuse la miscarile de fonduri denominate in dolari; expunerea lor este in principal pe euro, indatorarea publica este relativ scazuta fata de media din UE (medie de 40% fata de 90% din PIB) si ce conteaza foarte mult, au deficite bugetare si de cont curent relativ mici (unele au chiar surplusuri externe).

Sistemele lor financiare sunt mai putin adanci, mai putin sofisticate, ceea ce poate fi un avantaj in vremuri de restriste. Fiindca acolo unde investitori nerezidenti sunt detinatori a, sa zicem, 50-60% din titluri suverane si corporatiste emise pe piata locala, presiunea pe moneda locala poate fi foarte mare cand banii fug.

Care e situatia in Romania

In Romania, de exemplu, ponderea nerezidentilor in stocul de obligatiuni ale statului emise pe piata locala este sub 20% (sub procentele din Ungaria si Polonia). Romania face parte din acest manunchi de economii dupa activa ani de ajustari dureroase, dar necesare.

Gasim aici un argument suplimentar forte pentru ca sa nu se adopte masuri de politica economica ce ar mari deficitul bugetar cu cateva procente din PIB.

In circumstantele actuale din economia mondiala ne-am accidenta singuri, am capota sigur. Avem o situatie macroeconomica relativ buna, pe care trebuie sa o protejam, nu sa o fragilizam cand vremurile in lume raman extrem de complicate.

Treburile sunt inca tare incurcate in economia globala si nori negri se aduna din nou. Nu mai punem la socoteala aici problema imigratiei care pare sa copleseasca guverne europene, terorismul, haosul din lumea araba (care alimenteaza migratia spre Europa), tensiuni sociale si politice, conflictul din Ucraina etc. Sa tinem cu dintii de ce am consolidat in ultimii ani.

Din pacate, o noua incetinire economica in Europa, o noua recesiune, ar influenta si economia noastra. Legaturile cu economiile din UE sunt organice si intense; nu am putea evada din stransoarea unei noi faze nefaste in Europa.

Avem totusi un atu: nu mai avem deficite bugetare structurale si deficite mari ca in anii 2008/2009. Avem insa o datorie publica in jur de 40% din PIB (triplata fata de 2008), dar care poate fi finantata relativ usor, daca pietele nu vor ingheta din nou si daca vom tine deficitul bugetar mic.

Este bine ca datoria externa pe termen scurt s-a diminuat in ultimii ani. Trebuie sa absorbim cat mai multe fonduri europene ca suplimentare a resurselor interne, sa folosim cat mai bine banii publici. Exista rezerve de eficienta mari in economia autohtona.

Deficite bugetare mici sunt necesare si din perspectiva capacitatii de a reactiona la urgente; la bufferele (rezervele) BNR se adauga cele dela MFP si ceea ce este activul principal: o stare macroeconomica mult ameliorata.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7028 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

criza din China este legata de criza occidentala...

...odata cu caderea pietelor occidentale ,principale piete de desfacere chineze,era logic sa urmeze o cadere a acestei economii...sa nu uitam ca chiar daca era pe crestere in perioada de criza ,existau totusi fenomene de criza economica imobiliara,acele orase fantoma,criza imobiliara ce era estompata de inertia exporturilor chineze...problema cafe se pune este daca intradevar s-au facut 'corectiile corecte' si economiile occidentale sint pregatite pentru acest val.....Romania este varza,in opinia mea va resimti puternic aceast val datorita legaturilor directe ..

 

criza din china este legata de incompetenta autoritatilor...

...comuniste chineze.

Romania va fi afectata de acest val de criza ........

....deoarece piata neagra ,economia gri este conectata direct si indirect in mod semnificativ la economia Chinei.....fapt ignorat de multi specialisti in domeniu....implicit va avea efecte asupra datelor oficiale ,la vedere.......

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor