Comicariile programului de guvernare

Autor: Petrisor Peiu - analist
Duminica, 16 Iulie 2017, ora 10:14
10572 citiri

Anul acesta, recent schimbatul ministru al Educatiei anunta, voios, inceputul celei de-a 23-a reforme a invatamantului in Romania. Acest nou val reformator ilustreaza cum nu se poate mai bine impetuozitatea remarcabila a politicienilor romani de a deveni ridicoli, prin emfaza asumata a nenumarate "reforme", de fapt incercarea de impunere a unor exotisme in politicile publice.

In acest registru trebuie inteles si setul de propuneri "de reformare" a finantelor si economiei cu care ne-a tulburat vacanta noul guvern. Izvorate din tenebrele gandirii incalcite ale unui personaj comic (care zidea tablourile in perete in loc sa le agate pe perete), propunerile fiscale si economice in sens larg, incluse in programul de guvernare, au darul de a speria deopotriva capitalistii si salariatii, liber profesionistii si investitorii, ba chiar si pe parlamentarii partidului de guvernamant. Ideea de a inlocui impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri este deja adjudecata ca fiind o idee din aceeasi familie ideatica cu inlocuirea tablourilor expuse pe pereti cu tablourile zidite in pereti.

Langa aceasta "originala" propunere sta, la loc de cinste, si propunerea revolutionara de a face un Fond Suveran de Investitii si Dezvoltare (denumire pompoasa si cam teatrala, de altfel).

Ce vrea, de fapt, sa faca guvernul nostru cel inventiv? Sa adune intr-un fond mamut participatiile statului la marile companii energetice si de infrastructura; acest fond ar urma sa cheltuie sumele colectate ca dividende sau creditele obtinute prin ipotecarea valoroaselor active detinute pentru diverse investitii publice, cum ar fi spitale, centre regionale de depozitare a legumelor si alte bizarerii.

Ce crede guvernul ca va obtine astfel? Ca va putea sa creasca cheltuielile publice fara a creste deficitul, nedrept fixat de tiranica UE la minusculul 3% din PIB...

Ca orice reforma curajoasa promovata de persoane cu tulburari grave de comportament, aceasta idee este pe nedrept ignorata de revistele umoristice sau de analistii economici.

Primul efect pervers al proiectatului fond va fi alungarea investitorilor privati ai companiilor energetice si doborarea "perfizilor" indici bursieri, care pana acum s-au incapatanat sa se mentina, in ciuda eforturilor guvernului de a anunta "nationalizarea " celebrului pilon II (de fapt, a administrarii activelor fondurilor private obligatorii de pensii). Evident ca investitorii institutionali nu vor fi prea dornici de a deveni parteneri de actionariat cu un fond mamut de stat, pus pe devalizarea companiilor pentru a face investitii megalomanice in Teleorman sau Olt. Mai ales ca rolul Transelectrica sau Hidroelectrica nu este de a construi depozite de morcovi sau centre de colectare a laptelui, cum gresit cred economistii de anii '70 ai guvernului.

Al doilea efect va fi intoarcerea Romaniei la perioada unui capitalism primitiv, de tip perestroikist, in care incercam copilareste sa pacalim cerberii de la Bruxelles, de parca aceia ar fi asa de prosti sa nu inteleaga ce artificii facem. Evident ca deficitul nu va fi calculat asa cum isi inchipuie guvernul, ci conform noii realitati, toata lumea intelegand ca spitalele sau centrele legumicole se fac cu bani publici, de fapt.

In al treilea rand, Romania va rata, pe termen lung, promovarea bursei de la Bucuresti in categoria "emerging market" precum si dezvoltarea unor companii puternice in plan regional.

Incercam, mai jos, o descriere sumara a contextului regional in care se afla piata noastra de capital, utilizand o sursa obiectiva, internationala, pentru compararea acestui domeniu in toata regiunea noastra; sursa respectiva este StockMarketClock.com, cu referinta martie 2017.

Astfel, bursa de la Istanbul (cu o capitalizare de aproape 220 miliarde USD) se gaseste pe pozitia 29-a in lume, cea de la Viena, cu o capitalizare de aproape 100 de miliarde USD se afla pe pozitia a 38-a in lume, cea de la Praga cu o capitalizare de 50 miliarde USD se afla pe locul 44 pe mapamond, iar cea de la Atena (cu o capitalizare de 36 miliarde USD) se afla pe locul 48 in lume.

In ceea ce priveste ambitiile regionale ale noastre, cei cu care ne comparam si cei de care ne propunem sa ne apropiem cat de mult putem ca nivel de dezvoltare generala sunt vesnicii polonezi si unguri, cei care se afla imediat deasupra noastra in clasamentul performantelor economice ale statelor Uniunii Europene (fiind cam cu o sesime peste noi la indicatorul PIB in preturi comparate-PPP).

Practic, in ultimii 10 ani, bursa romaneasca are urmatoarele performante:

- numarul de societati listate a crescut cu un sfert pana la 87;

- numarul de brokeri s-a injumatatit la 37;

- capitalizarea bursiera a companiilor cotate a ajuns la aproape 17 miliarde USD, fiind a 58-a cea mai mare bursa a lumii;

- rata capitalizarii la PIB-ul nominal este de 9%;

- valoarea medie zilnica a tranzactiilor s-a dublat, ajungand la 50 milioane lei (12 milioane USD).

Spre comparatie, bursa de la Varsovia are urmatorii indicatori comparabili:

- numarul de societati listate este de 483 (a crescut tot cu un sfert in ultimii 10 ani), de sase ori mai multe decat la Bucuresti;

- capitalizarea bursiera a atins 645 miliarde zloti (175 miliarde USD- a 33-a pozitie globala), adica de 10 ori mai mare decat la Bucuresti, la care se adauga o capitalizare similara a companiilor straine listate la Varsovia;

- rata capitalizarii la PIB-ul nominal este de aproape 30%;

- valoarea medie zilnica a tranzactiilor este cam de 120 milioane USD, adica de 10 ori mai mare decat cea de la Bucuresti.

Iar bursa de la Budapesta are urmatoarea fotografie a indicatorilor:

- capitalizarea bursiera este de 26 miliarde USD (a 54-a pozitie globala), cu 50% mai mare decat cea de la Bucuresti;

- rata capitalizarii la PIB-ul nominal este de 16%;

- numarul de societati listate este chiar mai mic decat la Bucuresti, fiind de 61;

- valoarea medie a tranzactiilor este cam de 41 milioane USD zilnic, adica de aproape 4 ori mai mare decat la Bucuresti.

Anul acesta, se pare, conform rapoartelor Bursei de Valori Bucuresti, capitalizarea ar fi atins cifra record de 40 miliarde USD, ceea ce ne-ar plasa pe locul 48 in lume. Diferenta intre cei 40 de miliarde USD capitalizare raportata victorios de catre bursa noastra si cei aproape 17 miliarde USD considerati drept capitalizare bursiera de analistii internationali vine din modalitatile diferite de raportare si calculare.

Dar acest artificiu de calcul nu ne ajuta prea mult, ba chiar indica o "incremenire in proiect" dureroasa: daca cu 40 miliarde USD facem tranzactii zilnice de doar 12 milioane USD iar ungurii cu o capitalizare de numai 26 de miliarde USD fac tranzactii zilnice de patru ori mai consistente, atunci chiar ca devenim necredibili.

Ar fi interesant de observat si faptul ca polonezii au, datorita bursei, 7 companii cu peste 5 miliarde de EURO cifra de afaceri (dintre care una cu 25 miliarde EURO cifra de afaceri), ungurii au 3 astfel de companii, cehii au 2, iar noi niciuna. De fapt, prima companie romaneasca dupa criteriul cifrei de afaceri (Dacia Renault) are putin peste 4 miliarde EURO anual, este abia pe locul 15 in topul regiunii est-europene si a fost delistata de la bursa in urma unor presiuni diplomatice frantuzesti de la inceputul mileniului.

Problema Romaniei este suma uriasa de bani care "zace" insuficient folosita in banci (peste 40 miliarde USD ale populatiei si peste 20 miliarde USD ale companiilor) ; aceasta suma ar putea migra, partial desigur, catre bursa de valori, in masura in care companiile mari, puternice, ar avea proiecte de dezvoltare, care sa fie finantate sau in masura in care fonduri de investitii noi (chiar si initiate de catre stat) ar atrage banii "lenesi" din banci.

In loc de a finanta, prin bursa, dezvoltarea companiilor mari, guvernul intentioneaza sa decapitalizeze companiile cele mai mari de pe bursa, in vederea sustinerii unor cheltuieli nechibzuite si care oricum sunt finantabile din fondurile europene. De ce ar face asta? Sa fie logica celor care zidesc tablourile in pereti in loc sa le expuna pe pereti?

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#impozit cifra afaceri, #bursa de valori, #Fond Suveran Investitii Dezvoltare , #bursa