Ar putea raspunde penal bancile care au dat credite in franci elvetieni? Un grup de clienti ar vrea sa depuna plangeri penale la adresa institutiilor financiare, cu toate ca avocatii sustin ca ar avea mai degraba castig de cauza in fata unei instante civile.
Pe pagina de Facebook Grupul clientilor cu credite in CHF, tot mai multi romani imprumutati in moneda din Tara Cantoanelor isi expun nemultumirile fata de cresterea ratelor, ca urmare a aprecierii bruste a francului.
Curs valutar: Leul e pe val - La cat a ajuns francul elvetian
Insa un subiect de discutie a fost aprins dezbatut in ultimele zile.
Multi clienti au precizat ca, desi au semnat pentru un credit in moneda elvetiana, ei au primit in mana suma echivalenta in euro sau lei.
Mai mult, exista unele voci care sustin ca institutiile financiare au inselat consumatorul, prin reclame mincinoase, si ar putea fi denuntate penal din acest motiv.
Avocatul Adrian Cuculis lamureste insa situatia si aminteste ca nu trebuie sa confundam instanta civila cu instanta penala.
"Instanta penala, ca prim argument, nu poate fi sesizata de catre consumatori, procedura initiala este una la nivel de Parchet si, ulterior, daca procurorul considera intrunite elementele infractiunii de inselaciune, atunci dispune trimiterea in judecata.
De altfel, nici nu este necesar sa folosim o plangere penala si sa devenim petitionari abuzivi, atata vreme cat prin acele reclame mincinoase putem face dovada in fata instantei civile si astfel opereaza nulitatea peste clauzele ce sunt de interes pentru consumatori", a explicat avocatul pentru Ziare.com.
Criza francului elvetian - BNR nu vrea conversia la un curs istoric: Cine plateste? Domnul Piperea?
Ce acuzatii pot fi aduse bancilor
Pe de alta parte, avocatul Marius Coltuc a precizat pentru Ziare.com ca este posibil sa fie depuse plangeri penale impotriva bancilor.
Mai mult, el a expus pe blog ce infractiuni ar fi putut savarsi institutiile financiare sau reprezentatii acestora, ca persoane fizice, in cazul creditelor acordate in franci.
In acest caz, s-ar putea califica la infractiunea de inselaciune, care este reglementata in cuprinsul art. 244 din noul Cod penal, in doua variante de comitere a faptei.
"Prima, cea simpla, consta in inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si, daca s-a pricinuit o paguba, fiind pedepsita cu inchisoarea de la sase luni la trei ani.
A doua varianta, cea agravata, incrimineaza folosirea de nume sau calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase in vederea savarsirii faptei, limitele pedepsei cu inchisoarea fiind de la unu la cinci ani", a scris pe blog Marius Coltuc.
De asemenea, el spune ca si amagirea unei persoane - astfel incat aceasta sa dobandeasca o reprezentare denaturata, falsa, asupra unei anumite situatii, cu prilejul incheierii sau executarii unui contract - reprezinta tot inselaciune.
"In lipsa utilizarii unor metode dolosive din partea faptuitorului, apte a induce sau a mentine in eroare persoana vatamata la incheierea si executarea contractului, simplul refuz al indeplinirii angajamentelor contractuale asumate nu atrage incidenta legii penale", a explicat acesta.
"Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica", aminteste avocatul Marius Coltuc, care sustine ca angajatul unei banci poate fi considerat functionar public, desi exista discutii pe aceasta tema.
El aminteste ca functionarul public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
"De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public", spune legea.
Raspunderea penala a persoanei juridice si a persoanei fizice
Coltuc aminteste ca exista o raspundere penala a persoanei juridice - a bancilor, dar si o raspundere penala a persoanei fizice - functionarul sau seful bancii.
Astfel, potrivit art. 135 din Codul penal, persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, dar raspunderea acesteia nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte.
Pentru persoana juridica, pedeapsa principala este amenda, la care se pot adauga pedepse complementare - dizolvarea, suspendarea activitatii, inchiderea unor puncte de lucru, interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achizitii publice, plasarea sub supraveghere judiciara si celelalte, astfel cum sunt prevazute prin art. 136 din Codul penal.
Gestiunea frauduloasa, prin pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda, iar actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Fata de aceste cateva repere din Codul penal, reglementarile specifice, pe domenii, stabilesc infractiunile de care sunt pasibile persoanele fizice raspunzatoare din cadrul persoanei juridice.
"Ne intrebam retoric daca fiecare roman cu credit ar depune o plangere penala, atunci ce s-ar intampla? Poate anul 2015 ne va oferi raspunsul la aceste intrebari", a conchis avocatul.
Ce le spune avocatul ăsta e că s-ar putea da banca in judecată pentru... Vezi tot