Creditele unora se iau pe spinarea altora. Cum iti depui banii la banca si ... pierzi

Pe fondul discutiilor eterne privind ratele la credite si problemele cu care se confunta persoanele care au luat imprumut, pare ca a fost scapata din vedere problema reala si ordinea fireasca a lucrurilor.

Creditele au fost luate de unii, din banii depusi de altii, care, nu ca inregistreaza vreun beneficiu, dar ar dori macar sa-si pastreze puterea de cumparare a banilor depusi.

Din pacate, toata atentia se concentreaza asupra masei celor inevitabil mai putini, deoarece mai multi trebuie sa puna bani in depozite pentru ca doar unii sa-i acceseze prin credite.

In acest timp, inclusiv sub presiunea publica a usurarii poverii creditelor luate pentru case sau bunuri de consum, se ajunge, in termeni reali, la o subventionare a achizitiilor pe credit din economiile altora.

Daca, in 2015 si 2016, dobanda reala la depozite a fost pozitiva si situata peste nivelul rezonabil de doua procente, in 2017, tot castigul de pe urma depunerii banilor la banca a fost anulat de inflatia revenita (inca timid) in teritoriul pozitiv.

Pentru ca in 2018 sa se ajunga la situatia paradoxala ca banii depusi la banca (pe 6 - 12 luni, pentru a avea o referinta rezonabila), sa piarda (doar) doua procente din puterea de cumparare.

Situatia s-a perpetuat, la o scara ceva mai redusa, si la inceputul acestui an. Cand, pe fondul unui inceput de reducere a inflatiei, bancile s-au grabit sa reduca rata medie a dobanzilor la depozitele noi, tendinta pastrata chiar si cand majorarile surprinzatoare de preturi au majorat substantial perspectiva de inflatie (de la 3% la 4,2% pentru finalul anului in curs).

Un factor important in aceasta evolutie il constituie deficitul de educatie financiara, de unde si nediferentierea clara in constiinta publica a notiunilor de nominal si real, la neatentia in ce priveste corelarea dintre evolutia preturilor si dobanzile oferite de banci (perceptie distorsionata de masurile punctuale de reducere a TVA).

Daca revenim la tabelul initial, se poate observa cum s-au obtinut castiguri in termeni reali pentru banii depusi la dobanzi nominale mai mici si cum au rezultat pierderi destul de insemnate, in conditiile incasarii unor dobanzi mai mari in termeni nominali, dar departe de inflatia consemnata.

Al doilea factor important, sub presiunea evenimentelor din sectorul financiar, cu modificarea referintei la credite de la ROBOR catre IRCC, s-a ajuns la un transfer de circumstanta al poverii financiare dinspre cei imprumutati la o referinta (in prezent) de doar 2,36%, adica sub dobanda de politica monetara a BNR (2,5%) si mult sub valoarea inflatiei, catre cei care au constituit depozite in banci, pe fondul unui raport subunitar intre creditele si economiile populatiei.

Prin acest mecanism, se poate emite ipoteza ca o parte din creditele luate, de care beneficiaza sub forma de casa, masina, bunuri de consum etc. unii, mai putini, sunt "subventionate" indirect, pe calea dobanzilor real negative de catre unii, mai multi, care pierd din puterea de cumparare a banilor depusi in depozite la termen in aceleasi banci care au acordat imprumuturile pentru case, masini etc.

Desigur, se poate invoca si faptul ca bancile ar putea sa-si mai reduca din profituri si sa reduca din marja intre dobanzile platite la depozite (pe toate scadentele) si cea perceputa la creditele acordate (pe toate tipurile si scadentele) . Realitatea nu confirma o asemenea tendinta, ba chiar dimpotriva.

Din nou, insa, intervine un factor care modifica perceptia, de data asta pe partea bancilor comerciale, care sunt in marea lor majoritate cu capital strain.

Daca in 2015, cursul de schimb a fost cvasi-stabil in raport cu anul precedent, din 2016 incoace s-a pus in miscare tot mai clar, cu +1,03% in 2016, +1,72% in 2017 si +1,86% in 2018 daca facem raportarea mediilor euro/leu consemnate pentru anii mentionati (deocamdata e si +1,87% pe primele patru luni din 2019 fata de 2018).

Citeste mai departe analiza Dobanzile real negative la depozite si consecintele lor pe Curs de Guvernare

Mihai Trăistariu angajează cameristă, cu salariu negociabil. Ce pretenții are: ”Fetele tinerele fușeresc”

Cântărețul Mihai Trăistariu are câteva apartamente pe care le închiriază pe litoralul românesc, la Mamaia, drept pentru care artistul a anunțat că își dorește să angajeze o cameristă...

Greva poștașilor nu a afectat distribuirea pensiilor. Banii au ajuns la timp, anunță Poșta Română

Toate drepturile bănești au fost distribuite către pensionari până la jumătatea lunii aprilie, transmite Compania Națională "Poșta Română" joi, 18 aprilie. Conform operatorului...