Dobanzile ar trebui sa mai creasca! Ce se va intampla cu ROBOR si cursul de schimb si care sunt adevaratele cauze ale inflatiei Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 08 Mai 2018, ora 09:27
12900 citiri
Dobanzile ar trebui sa mai creasca! Ce se va intampla cu ROBOR si cursul de schimb si care sunt adevaratele cauze ale inflatiei Interviu
Foto: Facebook/ Bogdan Glavan

Decizia BNR de a majora dobanda de politica monetara este corecta, ar fi trebuit luata demult si cresterea ar trebui sa continue, afirma prof. univ. dr. in economie Bogdan Glavan.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Bogdan Glavan a explicat ce efect va avea cresterea dobanzii de referinta asupra ROBOR, asupra cursului de schimb, dar si de ce este o masura antiinflationista: "daca dobanzile din piata vor creste, populatia va fi descurajata sa ia credite si sa cheltuiasca si va fi mai incurajata sa economiseasca, astfel ca dinamica preturilor se va potoli".

Bogdan Glavan a desfiintat teoria potrivit careia inflatia are cauze externe: "Statul a aruncat cu bani in piata si acum se mira de inflatie. Acest argument e posibil intr-o societate care nu are notiuni elementare de economie. (...) Numai o natiune educata care intelege ca valoarea banilor depinde de productie, nu de intentiile si discursurile politicienilor, se poate opune populismului".

Decizia BNR de a majora la 2,5% dobanda de politica monetara era una previzibila si corecta?

In opinia mea, da. Chiar si acest nivel al dobanzii nu imprima in sistemul bancar un nivel de piata al dobanzii care sa fie acoperitor pentru rata inflatiei. Romania a traversat in ultimii doi ani o perioada cu dobanzi real negative. Aceasta crestere a dobanzilor era previzibila, inevitabila si ar face bine sa continue.

Ce inseamna, de fapt, dobanda de politica monetara?

Sistemul bancar nu opereaza ca alte sectoare economice, ca productia de pantofi, de exemplu. Acolo fiecare fabrica produce proprii pantofi, daca ii vinde, bine, daca nu, da faliment si in felul acesta piata se regleaza.

Sectorul bancar are o particularitate, in sensul ca se poate imprumuta la Banca Centrala, care se numeste si creditor in ultima instanta. Daca o fabrica de pantofi nu are un furnizor in ultima instanta care sa ii dea pantofi cand o da in bara cu productia ei, bancile se pot imprumuta la Banca Centrala. Este unul dintre mecanismele lor de finantare.

Si prin dobanda de politica monetara Banca Centrala, ca finantator al bancilor, influenteaza nivelul de piata al dobanzii, in jos sau in sus. In ultimii ani a influentat-o in jos, acum se intampla invers.

Parerea mea e ca Banca Centrala a dus o politica relativ imprundenta in ultimii ani, scazand nepermis de mult rata dobanzii, astfel incat dobanzile la depozite s-au dus foarte jos, nu mai acopera inflatia si nu asigura o remuneratie economisirii.

Efectul dobanzilor prea mici, sub inflatie, este stimularea inflatiei pentru ca publicul prefera sa cheltuiasca in loc sa economiseasca.

Deci ne asteptam la o crestere a dobanzilor la depozite?

Sigur ca da. Dar sectorul bancar e foarte complex, cu foarte multe preturi intermediare si trebuie ca din politica monetara sa se reflecte in ROBOR si, mai departe, in dobanzile practicate de banci. Eu cred ca se va reflecta.

Ce efect va avea aceasta decizie a BNR asupra ROBOR, deci implicit asupra ratelor creditelor in lei?

Ma astept ca dobanda de piata sa creasca in continuare, pentru ca este inca la un nivel foarte scazut in contextul macroeconomic de astazi al Romaniei.

Politica monetara imprudenta care a dus dobanzile in jos a fost amplificata de politica bugetara a Guvernului, la randul ei, imprudenta. Inversarea trendului poate parea grabita pentru ca s-au cuplat cele doua efecte.

Cresterea dobanzii de politica monetara e o masura antiinflationista?

Absolut! Daca dobanzile din piata vor creste, populatia va fi descurajata sa ia credite si sa cheltuiasca si va fi mai incurajata sa economiseasca, astfel ca dinamica preturilor se va potoli.

Nu va primi astfel Guvernul doua lovituri majore: pe de-o parte, prin faptul ca se va imprumuta el insusi mai scump, pe de alta parte, pentru ca scaderea consumului va duce la scaderea ritmului de crestere economica?

Ba da. Aici e momentul sa precizam ca vorbind despre bani nu trebuie sa uitam ca ei nu sunt decat un paravan. Trebuie sa invatam sa fim constienti de asta si atunci cand vedem salariul crescut ar trebui sa ne intrebam care este, de fapt, valoarea acestor bani, ce reprezinta ei ca marfuri si servicii, adica ceea ce se produce in economie.

Guvernul nu poate sa mareasca din pix cresterea productiei de cartofi sau masini. Asta se intampla daca muncim mai mult si mai eficient si daca avem conditii sa muncim mai mult si mai eficient.

Politica bugetara imprudenta nu face decat sa creeze o iluzie, tragand perdeaua peste economie, aceea ca sunt bani, dar de fapt ei nu au valoare. Cand populatia ii foloseste pentru a obtine ce o interseaza cu adevarat, ca nimeni nu-i mananca, vede ca preturile cresc, deci puterea de cumparare scade.

Numai o natiune educata care intelege ca valoarea banilor depinde de productie nu de intentiile si discursurile politicienilor se poate opune populismului.

Prudenta de pana acum a BNR a fost consecinta unei subordonari a Bancii Centrale fata de interesele Guvernului?

Nu, pentru ca aceasta politica de bani ieftini are origini mai indepartate, de dupa criza. Si ea trebuie oprita mai devreme.

Eu cred ca ar fi foarte bine ca BNR sa se ghideze strict dupa conditiile macroeconomice, nu dupa ideile si scopurile politicienilor.

Inflatia a avut cauze externe dupa cum zicea dl Dragnea?

In niciun caz. Valoarea banilor depinde de cantitatea de bani din economie. Asa cum valoarea strugurilor depinde de cantitatea de struguri din economie.

Ba mai mult, in vreme ce in cazul altor produse conteaza si factorii naturali sau particularitatile unui sector anume, banii fiind un intermediar pentru toate bunurile din economie, deci valoarea lor reflectand conditiile de ansamblu din economie, nu putem spune ca pretul banilor e influentat de cine stie ce aspecte externe.

Este influentat doar de raritatea lor in comparatie cu raritatea produselor. Daca decidem sa tiparim bani si producem la fel, banii se vor ieftini, nu vor avea valoare, adica inflatie.

Asta s-a intamplat in Romania. Statul a aruncat cu bani in piata si acum se mira de inflatie. Acest argument e posibil intr-o societate care nu are notiuni elementare de economie.

Dar in sprijinul nostru este experienta istorica nu foarte indepartata. Romanii au experimentat rate foarte mari de inflatie in anii '90 si aceasta sperietoare functioneaza.

Inflatia se va domoli?

In masura in care si politica bugetara se potoleste, dupa ce s-a inversat si politica monetara. Eu sper sa se potoleasca, pentru ca majorarile de salarii au avut loc, Guvernul a mers deja prea departe cu cresterile de cheltuieli.

Cresterea ROBOR ar putea activa acea bomba cu ceas despre care multi spun ca ar putea arunca in aer deficitul, adica Prima Casa?

Nu stiu, nu cunosc particularitatile debitorilor din acest program. Dar istoria si teoria arata ca, atunci cand ai fost subventionat sa iei un credit, deci nici la momentul initial nu ti-ai asumat un risc si o dobanda de piata corecta, este evident ca, in momentul in care dobanzile cresc, vei suferi un soc poate mai mare decat cel suferit de cineva care se imprumuta cu propriile garantii. Numarul de credite neperformante va creste.

Ce efect are decizia BNR asupra cursului de schimb?

Efectul e ca asupra preturilor. Pierderea puterii de cumparare a banilor se vede si in cursul de schimb. Deci decizia BNR franeaza potentiala depreciere a leului.

Chiar daca BNR nu lua decizia de crestere a dobanzii, costul economic al politicilor imprundente tot ar fi fost suportat. Nu putem trai doar cu perdeaua, dincolo de realitate. S-ar fi vazut in scaderea puterii de cumparare, in deprecierea cursului de schimb, deci pierdeau pe alt canal.

Asadar, daca tragem linie, cresterea dobanzii de referinta ii loveste mai ales pe cei cu credite in lei, dar fara ea, inflatia si deprecierea leului in raport cu euro ar fi afectat pe toata lumea?

Da. Masura cresterii dobanzilor e una corecta pentru ca marele pericol care apare atunci cand dobanzile sunt foarte mici in comparatie cu inflatia e descurajata economisirea si periclitata stabilitatea sistemului financiar.

Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Omisia mențiunilor cu privire la reducerea consumului de carne din planul ONU pentru luptă împotriva schimbărilor climatice a atras critici din partea experților. Raportul ONU nu aduce în...
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Cotaţiile futures la cacao s-au dublat în mai puţin de trei luni, ceea ce va majora costurile dulciurilor pentru consumatori şi îi va trimite pe producătorii de ciocolată să caute materie...
#dobanda BNR ROBOR, #inflatie curs de schimb , #dobanda