Moneda euro, tinta sau moft pentru Romania?

In sfarsit, acel aventurist proiect despre accesul Romaniei in uniunea monetara prin 2014-2016 devine naluca prin amanare pe termen nelimitat. Ciorchinii cu monede fara frontiere au devenit acri, asa ca, deocamdata, nu mai ajungem la ei. Si bine facem sa ne (re)cunoastem statura liliputana.

Au admis-o seful Bancii Nationale si premierul Ponta. Ultimul a concluzionat ca este bine sa urmam poteca economica pe care a luat-o Polonia. Lesii joaca elastic si pragmatic rolul gospodarului care stie cat il tin curelele.

Nu neaga unele avantaje ale bancnotei cu poduri multicolore. Admira Europa inchegata, spun ca marii finantisti din tarile bogate, dar isi tin zlotul la icoana. De altfel, seful Guvernului de la Varsovia, Donald Tusk, zicea raspicat, anul acesta, ca moneda euro este "complet neatractiva".

Cehia va hotari daca va da coroana pe euro numai dupa convocarea unui referendum, insa nu mai inainte de anul 2020. La randul lor, ungurii iau in calcul trecerea la euro abia dupa 2018. Eventual.

Victor Ponta spunea, recent, ca anul 2015 nu e "batut in cuie", referindu-se la adoptarea de catre tara noastra a monedei unice. As spune despre termenul cu pricina ca nici macar nu-i legat cu sfoara. Tichia de margaritar ii lipsea romanului plesuvit de saracie. Cetatean pe care oricum il spoliaza preturile si facturile absurd calculate intr-o valuta straina. De parca pensiile si salariile ii vin in euro.

Tehnic vorbind, guvernatorul Isarescu are dreptate atunci cand afirma ca banul romanesc confera flexibilitate si control al lichiditatilor, al politicii monetare in sine. Lasi leul mai slabanog, cresti volumul exporturilor, mergi la un cost mai scazut al vietii.

Apare totusi un inconvenient: atragerea de forta de munca din tarile zonei euro grav avariate la vistierii. Ce facem atunci cu somerii nostri? Someri al caror numar se tot duce in sus. E adevarat, nu pana la rate de 25% inregistrate prin statele despre care vorbeam. Totusi...

Se vede, insa, diferenta de rezistenta la efectele crizei dintre cele 7 tari din Europa Centrala si de Est, care nu au trecut la moneda euro si Grecia (in special), Spania sau Italia. De prisos a mai spune in favoarea cui. Acestea din urma nu mai dispun de libertatea reglajului fin al politicii monetare, ci numai de instrumentul unic si sever al fiscalitatii.

Astfel, unealta taxelor si impozitelor conduce indubitabil la scaderea cheltuielilor, deci a consumului. Este drept, nici pe romani nu-i da bogatia afara din blocurile ceausiste, dar parca mai dispun de ceva spatiu de miscare prin parcul mijloacelor financiare. Si, apoi, conform spuselor lui Mugur Isarescu, mai putin de jumatate dintre romani continua sa sustina aderarea la euro.

Insa ar trebui amintita si opinia directorului ING, Misu Negritoiu. Cel ce considera ca: "Romania are nevoie de euro si adoptarea nu va fi niciodata abandonata. Din doua motive. Romania este extrem de expusa la aceasta moneda. Aproximativ 60% din datoria interna, din creditele pentru persoane fizice si corporatii este in euro si va fi greu sa administrezi un asemenea portofoliu. Apoi, Romania are nevoie de euro si ca disciplina economica si financiara", a explicat economistul.

De acord, daca pana atunci zona euro nu va sucomba prin implozie. Sa ne gandim doar la nemtii ce sunt tot mai atrasi de fosta lor iubita - marca.

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă

Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...

Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...