Imprumuturile statului, o sabie cu doua taisuri

Statul roman s-a imprumutat extrem de mult in primele doua luni din 2013 si doar saptamana trecuta a atras 1,5 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligatiuni pe zece ani pe pietele externe. Insa care sunt adevaratele costuri ale indatorarii?

Tara noastra are in plan sa stranga 7 miliarde euro, in decurs de trei ani, din imprumuturi. Din aceasta suma, anul trecut am reusit sa strangem 2,25 miliarde de euro si 2,25 miliarde de dolari din licitatii de obligatiuni denominate in aceste valute.

Ministerul Finantelor a inceput in forta si in 2013, astfel ca, joi, Romania a atras 1,5 miliarde de dolari printr-o emisiune de titluri pe zece ani pe pietele externe, cu o dobanda de 4,5%, sub cea indicativa, de 4,625%, iar oferta a depasit de cel putin patru ori suma imprumutata, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Cel mai probabil, Guvernul vrea sa obtina banii necesari pentru finantarea deficitului, care se afla sub presiune in acest an, avand in vedere marirea salariilor in sectorul bugetar si indexarea pensiilor. Insa de ce acesti bani nu sunt pompati in economie, pentru a conduce la cresterea produsului intern brut?

"Este o intrebare interesanta. Nu sunt sigur ca se poate spune ca obligatiunile sunt folosite pentru a finanta deficiul bugetar in detrimentul investitiilor. Pana la urma, el inseamna cheltuieli guvernamentale, care, in mare parte, sunt reprezentate de investitii", a explicat William Jackson, economist specializat pe piete emergente la Capital Economics, pentru Ziare.com.

Insa el atrage ca o emisiune de obligatiuni, are atat avantaje, cat si dezavantaje.

"Pe de o parte, ofera guvernului o sansa pentru a-si reduce povara datoriei, datorita randamentelor mici, astfel ca vor exista mai multi bani pentru a fi investiti direct in economie. Insa, pe de alta parte, daca leul va scadea rapid (din cauza accentuarii crizei din zona euro, de exemplu), atunci datoria in valuta va creste ca valoare in lei. In acest caz, guvernul va trebui sa reduca cheltuielile sau sa permita un deficit bugetar mai mare", a subliniat economistul.

Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Tradeville, considera ca acesti bani obtinuti de stat prin licitatiile de obligatiuni trebuie cheltuiti "in cel mai eficient mod cu putinta pentru tara".

"In aceasta perioada, preocuparea investitorilor la nivel global sunt randamentele, mai degraba decat riscul. Ca atare, intr-un astfel de mediu de tip 'risk-on', Romania a putut profita de randamente in scadere la imprumuturile sale. Avand in vedere interesul investitorilor, probabil ca s-ar fi obtinut un randament si mai mic dar este dificil de stiut acest lucru apriori", a mai declarat Ovidiu Dumitrescu, pentru Ziare.com.

De asemenea, el considera ca actualul context este unul favorabil, asa ca Romania poate profita in urmatoarele luni pentru a atrage bani la randamente in scadere.

"Daca s-a acoperit deja necesarul pentru anul in curs sau conditiile de piata se vor modifica, atunci frecventa iesirilor ar trebui din nou revizuita", a reliefat directorul general adjunct al Tradeville.

Randamente mai bune decat Ungaria

Saptamana trecuta, Ungaria a emis titluri de stat denominate in dolari, tot pe 10 ani, insa dobanda a fost mai mare decat in cazul Romaniei, de 5,4%.

"Aceste emisiuni arata apetitul pentru datoria tarilor europene cu randamente mari (de exemplu, Germania se imprumuta la dobanzi negative - n.r.). Insa Romania poate profita de acest avantaj, datorita unei combinatii de factori: statutul sau de membru al Uniunii Europene si buna cooperare cu Fondul Monetar International", a opinat directorul de management la Spiro Sovereign Strategy Ltd. din Londra, citat de Bloomberg.

De asemenea, Viktor Szabo, analist la Aberdeen Asset Management, considera ca tara noastra trebuie sa mai iasa cu emisiune de acest gen cel putin inca o data, in acest an.

Romania se imprumuta mult si repede

De fapt, de la inceputul anului pana in prezent, imprumuturile totale (lei + valuta) au ajuns la 4,85 miliarde euro.

In ianuarie, Ministerul Finantelor Publice a atras 11,4 miliarde lei (2,6 miliarde euro) de pe piata interna, desi licitatiile programate pentru prima luna a anului aveau valori indicative de 4,6 miliarde lei. La aceasta suma s-a adaugat si imprumutul de 502,5 milioane euro de la bancile locale, prin obligatiuni cu scadenta la 3 ani.

In februarie, statul a atras aproape 2,74 miliarde lei (625,6 miliarde euro) din piata interna plus suma de 1,5 miliarde dolari (1,12 miliarde euro) printr-o emisiune de obligatiuni in dolari pe zece ani pe pietele externe.

De altfel, la aceste sume se adauga si cele 500 milioane lei pe care statul vrea sa le imprumute de pe pietele interne, luni, iar analistii ING Bank sustin ca randamentul va fi in jurul valorii de 5,5%, nivel din partea inferioara a cotatiilor din piata secundara, conform analizei remise Ziare.com.

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...