Cacealmaua lui Vanghelie

Faza cu casetele pe care Marian Vanghelie ar avea arhiva DGIPI e cam asa, daca e sa-i dam crezare lui Miron Mitrea, care, fireste, nu putea avea alta sursa decat karma lui "Almanahe".

Cu sfiala, dar ingrosandu-si vocea, Mircea Geoana l-a chemat pe presedintele PSD Bucuresti, i-a dat o plasa in mana si i-a zis: "Vanghelie, ia si tu casetele astea, baga-le in masina cu cerculete si da fuguta si faceti rost de dovezi impotriva lui Zeus, ca frige". "Da, sefu", glumi Vanghelie la modul serios, si-si chema soferul. Insa ca in reclama cu nepotul care-i spune bunicului sa-si bage caseta undeva, ca inregistreaza meciul pe telefonul mobil, lucrurile sunt 1: mai complicate, 2: altele. Basca expirate, ca serviciile nu mai stiu sa foloseasca de zece ani casete, totul e digital.

Cine-si risca pielea pentru Vanghelie?

Nimeni, si ma refer la profesionisti. In ciuda impresiei ca serviciile asculta telefoanele politicienilor pentru ca stapanii lor vremelnici sa se poata folosi de rodul muncii lor, cred ca exista, ca-n orice padure, uscaturi care isi rotunjesc castigurile, dar atat.

E drept ca in momentul cand un partid ajunge sa gestioneze Ministerul de Interne isi numeste un acolit la serviciul special (faptul ca Gelu Drajneanu a demisionat la doua minute dupa Dan Nica reprezinta demonstratia). Poate umbla si la organigrama si instala mai jos acoliti mai mici, sau insi dispusi a faca servicii pentru ca mai au cativa ani pana la pensie.

Un sef la filaj, altul la arhiva, altul la microfoane. Insa seful de la filaj nu poate lucra singur in trei ture, ca sa furnizeze lista intalnirilor lui Videanu, ala de la arhiva nu le poate da ordin subalternilor sa mearga la masa in acelasi timp, dar sa lase cheile in fiset, langa lista cu parole, iar tipul de la microfoane ar trebui sa instaleze si sa si asculte in acelasi timp.

Nimeni nu se poate baza pe nimeni, pentru ca nu stie daca cel care a primit ordinul nu va iesi la pensie si-si va scrie memoriile sub pseudonim. Totodata, in materie nu exista initiative personale, pentru ca nu-si risca nimeni pielea. Sau libertatea.

Si mai este ceva. Ca sa servesti un ins pana la a-ti periclita painea trebuie ori sa te aiba la mana cu ceva, ori sa-l respecti cu religiozitate. Ceea ce Marian Vanghelie, un derbedeu in costum, nu poate starni.

Vanghelie n-are nimic

Doar o punga cu oxigen, care se va termina. El nu are nici o arhiva, dar electoratul trebuie sa jure ca noaptea, dupa ce se culca toata lumea in cartier, trage de sertarul unde-si tine chilotii si scoate o caseta cu Eba sau cu Mircea Basescu, pe care o urmareste gemand.

Romanii sunt prea obositi sa mai analizeze, in cazul de fata sa-l sanctioneze pe Mircea Geoana pentru ca Vanghelie n-a aratat publicului nici o caseta, si i-a manipulat grosolan. Raman cu impresia ca undeva, in familia Basescu, exista un dulap cu scheleti, si aia beti, si e destul, in mintea PSD.

Romanii nici nu se mai intreaba cine e Vanghelie, nu are importanta ca joaca dame, pentru ca pentru sah nu-l duce capul, considera cei care-l lasa sa dirijeze ostilitatile. Insa de la profilul psihologic al primarului de la 5, neinteresant, putem sa sarim la cel al partidului sau. Si aici, tristetea e mare.

Daca nu-l poate invinge pe Traian Basescu apeland la idei, Mircea Geoana foloseste planul B. Se prostitueaza lasand un semianalfabet sa traga sfori. Fara nici un pic de demnitate. Daca i-ar spune cineva ca mai bine pierde de unul singur, decat sa castige la mustata cu ajutorul lui Vanghelie, s-ar enerva teribil. N-ar intelege. Degeaba vorbeste ca din cartile pe care le-a citit, si le-a si inteles, daca are o contraoferta incarcata intr-o caruta trasa de un maimutoi.

Pana una alta, cand o sa apara vreo caseta de-a lui bunicu ma tavalesc prin miere, imi pun pene pe mine si ma duc in piata. Pana atunci, rad de unul singur, amar, gandindu-ma ca in Romania, toata lumea poate sa faca orice, si un joc de poker nu se termina niciodata, pentru ca se folosesc un milion de pachete de carti. Miza e mare. In functie de cine iese presedinte se va sti cine merge in puscarie. Dupa mine, sa plece toti.