151 de ani de cand Parlamentul Romaniei este bicameral

Presedintele Traian Basescu a propus, joi, organizarea unui referendum national pentru un Parlament unicameral, cu maximum 300 de alesi. In cazul in care romanii s-ar declara pentru, Parlamentul Romaniei ar reveni la unicameralism dupa 151 de ani de bicameralism.

Romania a implinit in acest an, pe 19 august, 151 de ani de cand Parlamentul a devenit, in conformitate cu Conventia de la Paris, din 19 august 1858, unul de tip bicameral, Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, fiind introdus ca o a doua Camera.

Documentul semnat de partea romana in 1858 a fost al doilea de acest gen, primul fiind Regulamentul Organic. Legea de functionare a Parlamentului, adoptata in 1831 in Tara Romaneasca si un an mai tarziu, in 1832, in Moldova, a reprezentat fundamentul institutiei parlamentare in Principatele Romane.

Constitutia din 1866 a definit functionarea Parlamentului in concordanta cu modul de organizare si functionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declaratia de independenta a Romaniei din 9 mai 1877 si actele de unire de la sfarsitul Primului razboi mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament in istoria Romaniei moderne.

Din februarie 1938, odata cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea, si in 1940, dupa instaurarea dictaturii militare, rolul Parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atributii.

In perioada comunista, prin Constitutia din 1948, Parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerala, Marea Adunare Nationala, organism formal, subordonat total puterii comuniste. Dupa Revolutia din Decembrie 1989, prin Constitutia din 1991, rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de baza al regimului democratic pluripartit.

Rolul Parlamentului

Parlamentul, corpul legislativ dintr-un stat democratic, este, in cazul Romaniei, unul bicameral, format din Senat si Camera deputatilor. Adopta legi constitutionale, organice sau ordinare, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare in termen de trei zile dupa sanctionare.

In comparatie cu alte tari cu parlamente bicamerale, diferenta dintre atributele celor doua Camere este mica, o lege trebuind sa fie votata de ambele camere pentru a fi promulgata. In articolul 75, Constitutia Romaniei defineste situatiile in care Camera Deputatilor este prima camera sesizata, si astfel cea care are decizia finala in caz de divergente.

Senatul este prima Camera sesizata in toate celelalte situatii. Proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie sa se pronunte intr-un termen de 45 de zile (60 de zile in cazuri speciale), altfel proiectul este considerat adoptat. Dupa adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealala Camera decide definitiv, iar daca aceasta este de acord, propunerea este adoptata, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitiva.

Impreuna, Parlamentul si Guvernul au dreptul de initiativa legislativa. De asemenea, o propunere legislativa poate fi inaintata si de catre un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel putin un sfert din judetele tarii.

Sedintele celor doua Camere se desfasoara separat, articolul 65 din Constitutia Romaniei definind situatiile in care au loc sedinte comune.

Alegerile parlamentare

Membrii Camerei Deputatilor si ai Senatului sunt alesi prin vot universal in cele 42 de circumscriptii electorale, corespunzatoare celor 41 de judete si Municipiului Bucuresti. In legislativul 2004-2008 Senatul are un numar de 137 de membri iar Camera Deputatilor are 332 de membri.

Diferenta numarului de membri se datoreaza normei de reprezentare diferite de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proportional (membrii se aleg din toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate in baza unui algoritm). Alegerile se tin o data la patru ani, si sunt facute printr-un sistem de reprezentare proportionala cu vot in colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc in 30 noiembrie 2008. In Camera Deputatilor mai sunt primiti si cate un reprezentant al fiecarei minoritati nationale recunoscute.

Parlament unicameral vs Parlament bicameral

Din secolul al XIX-lea si pana in secolul XXI, bicameralismul a ajuns la cote remarcabile la nivel mondial. Aproape 70 din statele federale si unitare ale lumii au parlamente bicamerale.

In Uniunea Europeana sunt 11 state cu parlament bicameral si 14 cu legislativ unicameral. Cunoscute drept mari democratii constituite pe bicameralism sunt Marea Britanie, Italia, Franta, Germania si Irlanda.

Interesant este ca din cele zece state intrate in Uniunea Europeana, in mai 2004, doar doua, Cehia si Polonia, au parlamente bicamerale. Cehia, cu cei 10,3 milioane de locuitori, are 200 de deputati alesi pentru patru ani si 81 de senatori cu mandat de sase ani. "Seim"-ul polonezilor are 460 de locuri, in vreme ce Senatul numara 100, la cei 38,6 milioane de locuitori.

Vecina noastra, Ungaria, are o populatie de 10,2 milioane de locuitori si o Adunare Nationala (unicamerala) cu 386 de membri. Fostele republici sovietice Estonia, Letonia, Lituania si Slovenia sunt unicamerale. De exemplu, "Riigikogu" estonian numara 101 deputati alesi pe patru ani, de o natiune de 1,4 milioane de locuitori.

Pare logic ca state micute cum sunt Malta - cu 400.000 de locuitori - si Cipru - 800.000 - sa aiba cate o Camera a Reprezentantilor cu 65, respectiv, 80 de locuri. Insa un lucru clar reiese: inainte de intrarea celor zece state in 2004, in UE predomina bicameralismul, cu noua state la sase. Tovarasa noastra de integrare europeana, Bulgaria, are si ea Parlament unicameral.

Curentul unicameral este, insa, mai puternic in afara UE. In decembrie 2001, Uniunea Interparlamentara recunoscuse nu mai putin de 115 parlamente unicamerale si doar 64 bicamerale!

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...