NATO isi asuma crearea unui scut antiracheta complementar, pentru statele care nu sunt protejate de scutul american antiracheta, pentru cca 20 % din suprafata statelor membre NATO, inclusiv Romania, a declarat presedintele Traian Basescu, joi, la summit-ul NATO.
Despre subiectul Afganistan, Basescu a precizat ca in Declaratia Consiliului NATO se constata nevoia sustinerii militare in aceasta tara, in paralel cu dezvoltarea economica, institutionala si pregatirea armatei afgane.
Extinderea Aliantei Nord-Atlantice
Presedintele Basescu a spus ca, pana in ultima clipa, toti participantii au sustinut o extindere cu trei tari, Croatia, Macedonia si Albania. "Au fost invitate doar Albania si Croatia", a subliniat presedintele.
"Macedonia are invitatia la dispozitie, nu mai e nevoie de un nou summit pentru ca Macedonia sa fie invitata, iar ministrii de Externe vor decide acest lucru, atunci cand Macedonia isi va rezolva diferendul numelui cu Grecia", a mai precizat seful statului.
"Vreau sa fac un comentariu pentru oamenii neavizati: iata ca un stat de dimensiuni mici, Grecia, si-a exercitat, pe buna dreptate, dreptul de veto, si 25 de membri au trebuit sa ia nota si sa sustina aliatul", a subliniat Traian Basescu, de emotie scapandu-i si o greseala de gramatica.
Usa deschisa pentru negocierile Serbiei cu NATO
Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, dar si Serbia au primit o crestere a nivelului de cooperare cu NATO, de la Parteneriat pentru Pace, la Dialog Intensificat, a mai spus presedintele.
"Nu exista o solicitare a Serbiei, dar au fost insistente in cadrul NATO pentru ca Serbiei sa i se garanteze relatia de parteneriat cu NATO, acordandu-i-se statutul de Dialog Intensificat, care va intra in vigoare la solicitarea Serbiei, cand va dori", a precizat Traian Basescu.
Ucraina si Georgia mai au o sansa in decembrie
Pe tema Georgiei si a Ucrainei, presedintele Basescu a subliniat ca stadiul relatiei NATO cu cele doua state ramane Dialogul Intensificat.
"Cele doua tari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a primi MAP, Membership Action Plan" - pronuntat de Basescu "plein", ca englezescul "plane".
Ministrii de Externe vor analiza, in decembrie 2008, daca cele doua tari indeplinesc conditiile pentru a primi MAP. La summit-ul NATO din 2009 este putin probabil sa se discute o extindere, a comentat Basescu.
Recitind punctul 23 din Declaratia Consiliului NATO, care subliniaza ca "Ucraina si Georgia vor deveni membre NATO", Basescu a adaugat: "Sa nu lasam loc de interpretari ca vreun stat din afara NATO a influentat decizia, Consiliul a vrut sa isi exprime ferm pozitia ca Ucraina si Georgia vor deveni membre NATO".
"E prima data cand vad un document in care nu apare formularea "daca vor indeplini conditiile", cum a fost cazul Romaniei, ani de zile", a spus seful statului.
Importanta strategica a Marii Negre
Aliatii au dedicat un capitol Marii Neagre, document in care se recunoaste importanta strategica a regiunii. NATO a sustinut progresele inregistrate si a asigurat de sprijin statele riverane Marii Negre, a mai declarat Basescu.
Un alt punct pe agenda discutiilor a fost securitatea energetica, iar deciziile Consiliului NATO s-au referit la protejarea infrastructurilor terestre si maritime, impotriva actelor de sabotaj.
Evitarea precedentului Kosovo
In conflictele regionale, asa-numitele conflicte inghetate, si avand in vedere procedentul Kosovo, "ni s-a parut important sa apara sustinerea NATO cu privire la integritatea Moldovei, Georgiei, Azerbadjianului si Armeniei, care au conflicte pe teritoriul lor", a mai precizat presedintele Traian Basescu, joi, dupa reuniunea Consiliului NATO, din cadrul summit-ului care se incheie vineri la Bucuresti.