Opinii:Obsesia romanilor pentru presedintele tatic

Traian Basescu a ales sa fie presedinte jucator si a depus toate eforturile pentru a da functiei sale o importanta mai mare decat o are in realitate. In mare parte i-a si reusit.

Presedintele a reusit sa isi impuna astfel de doua ori un premier care fusese demis, in premiera, in Parlament, si a reusit - in 2004 si in 2009 - sa isi formeze majoritatea necesara guvernarii in jurul propriului partid.

Potrivit unei largi majoritati de opinii din randul analistilor politici, jurnalistilor si a reprezentantilor societatii civile, presedintele actual a reusit, spre deosebire de predecesorii sai, sa concentreze si o buna parte a serviciilor in jurul sau.

Folclor sau nu, o buna parte dintre afirmatiile si acuzatiile pe care Traian Basescu le lanseaza periodic nu au cum sa nu vina din mediul justitiei, serviciilor secrete sau din lumea magistratilor. Toate, domenii care se presupune a fi, teoretic cel putin, independente de lumea politica, cu atat mai mult de Palatul Cotroceni.

Asa cum presedintele spune acum ca nu mai urmareste si nu mai citeste presa romaneasca, insa abonamentele la ziare si reviste contracte de Cotroceni, in valoare de peste 30.000 de euro, il contrazic. Asa cum se contrazice si atunci cand ne spune ca a vazut la televizor listele prezentate de PD-L cu banii dati catre PSD pentru cumpararea votului la Legea pensiilor in Parlament.

La fel se tradeaza si atunci cand in tirada ce revine obsedant impotriva mogulilor, Traian Basescu nu o data a facut publice informatii pe care nu avea cum sa le stie decat daca din dosarele procurorilor sau institutiilor care anchetau afacerile respectivelor persoane.

Daca nu suntem inca foarte convinsi de importanta rolului presedintelui in epoca Basescu, sa ne mai aducem aminte si de momentul anuntarii marilor si sinistrelor reduceri de pensii si salarii cu 15%, respectiv 25%.

Presedintele nu doar ca s-a limitat sa transmita vestea romanilor, ci a recunoscut ca a participat direct la luarea deciziei.

Iar prin ignoranta dovedita a ministrilor care ar fi trebuit sa fie direct si primii implicati in decizie, Seitan si Vladescu, care nu stiau nici macar cu cat si de cand se vor aplica taierile, s-a dovedit ca hotararea a fost luata ori de o singura persoana ori, in cel mai bun caz, de o singura persoana consultandu-se cu alte doua-trei.

Dupa ce ai dovada ca presedintele nostru singur s-a introdus in toate, ca jocul sau este mai activ decat cel pe care ar trebui sa il practice institutiile in sine raspunzatoare de bunul mers al democratiei si lucrurilor in tara, cand premierul pare a fi un pres mai umil decat cel facut din "maimutica" Ponta, cand justitia pare a actiona intotdeauna arbitrar, niciodata accidental si doar ca spectacol bun de transmis in direct la televizor, atunci te poti intreba de ce ar vrea presedintele sa concentreze atata putere si influenta, cand prerogativele sale sunt, in realitate, atat de limitate?

Natura lui Traian Basescu si dorinta sa de a isi impune vointa si ideile, dorintele si apropiatii, ar putea fi un raspuns.

Insa, este mai mult decat evident ca "jocul presedintelui jucator" incepe sa fie tot mai des deconspirat, si este cu atat mai rau pentru Traian Basescu, cu cat jocul sau inregistreaza doar rezultate negative.

Populatia nu mai are incredere deloc in omul sau, Emil Boc, in capacitatea si competenta partidului sau, PD-L, de a repune tara in functiune, si in puterea lui Traian Basescu insusi de a reforma, de a moderniza si a recladi o Romanie tot mai prabusita in mizerie si haos.

Traian Basescu a intretinut ideea si obisnuinta romanilor de a privi spre presedinte ca spre tatucul care le aduce lapte, miere, zahar si ulei. A insistat chiar sa ne convinga. Daca lucrurile mergeau bine, atunci ar fi avut doar de castigat.

Cum insa lucrurile nu merg deloc bine in aceasta tara, cum totul pare a se duce doar in jos, "jucatorul" Basescu risca sa fie atat de mult urat si detestat, intr-un procent atat de mare, incat revolta multimii sa il gaseasca doar pe el vinovat de actuala criza.

Ceea ce este un fals sau ar trebui sa fie. Insa dorinta sa de a se introduce tot mai mult in jocul democratiei, slabind-o astfel mai degraba, s-ar putea sa il coste pe masura ambitiilor.

Ceea ce este cel mai trist este ca de pe urma "jocului" prezidential nimeni nu are de castigat. Nici presedintele "jucator", nici populatia, care astfel nu se desprinde de conceptia tribala a sefului tatic, nici statul in sine, care astfel nu se modernizeaza, ba dimpotriva, si nici democratia, care devine doar un compromis intre doua lumi total opuse.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...