Basescu are libertate deplina in alegerea premierului, sustin specialistii

Constitutia ii da presedintelui libertate deplina in alegerea premierului, sustin doi constitutionalisti de marca, in opinia carora exista sanse mari pentru repetarea scenariului din 2004, adica desemnarea premierului de la un partid care nu are majoritatea in Parlament.

Astfel, constitutionalistul Ioan Stanomir spune ca presedintele decide de fiecare data propunerea de premier si ca opinia partidelor, indiferent de procentul pe care l-au obtinut in alegeri, este consultativa.

"Chiar daca un partid castiga majoritatea absoluta, optiunea desemnarii persoanei care va deveni premier o are in totalitate presedintele. Partidul poate sa vina cu alte propuneri daca de exemplu prima nu este agreata, dar tot presedintele decide", a declarat acesta pentru NewsIn.

Specialistul tinde sa-i dea dreptate presedintelui si atunci cand acesta afirma ca nu negociaza persoana pentru sefia Executivului cu aliante sau coalitii formate ad-hoc in Parlament, dupa alegeri. "In Constitutie se vorbeste despre partidul care a obtinut 50%, de partidele parlamentare, nu insa si de coalitii.

Deci coalitiile formate ad-hoc in Parlament nu au statut constitutional. Presedintele poate dialoga insa cu fiecare din cele doua partide care formeaza coalitia", spune acesta.

Cat priveste rezultatele lipsei de intelegere intre partide si presedinte in legatura cu viitorul ocupant de la Palatul Victoria, consecintele pot fi drastice pentru fiecare din cei doi actori constitutionali: dizolvarea Parlamentului si suspendarea presedintelui, mai puncteaza Stanomir.

"Daca nu se ajunge la o intelegere, partidelor li se va impune un premier, pe care il pot insa respinge in Parlament de doua ori. Daca persoana respectiva este respinsa de doua ori, presedintele dizolva Parlamentul si se fac alegeri anticipate", explica el strategia pe care i-o lasa la indemana Constitutia sefului statului.

Stanomir recunoaste insa ca si Parlamentul are armele sale, adica demararea procedurii de suspendare a presedintelui, pe acest motiv. Constitutionalistul spune ca un scenariu posibil ar fi acela ca Parlamentul, in intervalul dintre prima respingere a propunerii de premier si o a doua nominalizare, sa demareze procedura de suspendare a presedintelui.

La fel, este posibil ca legislativul sa inceapa suspendarea si dupa ce a acceptat, amenintat fiind cu dizolvarea, propunerea presedintelui pentru postul de sef al guvernului.

Singura obligatie constitutionala este sa nu excluda de la consultari niciun partid parlamentar

Si profesorul de la Facultatea de Drept, Simina Elena Tanasescu, autoare de tratate de drept constitutional, crede ca legea fundamentala ii da presedintelui libertati depline in alegerea premierului.

Tanasescu spune ca exista doua situatii ce pot rezulta dupa alegeri: una in care un partid castiga alegerile cu peste 50% si una in care un partid sau o alianta castiga, dar nu cu majoritate absoluta.

Indiferent de prima sau de a doua situatie care se creeaza, alegerea persoanei pentru functia de premier ii acorda sefului statului libertate deplina.

"E liber sa ia orice decizie vrea. Singura sa obligatie constitutionala este sa nu excluda de la consultari niciun partid parlamentar", precizeaza constitutionalistul.

Aceasta admite ca presedintele poate decide, din diverse ratiuni, sa desemneze premierul de la alt partid, nu neaparat de la cel care s-a clasat pe primul loc.

"In acest caz, normele constitutionale trebuiesc interpretate si folosite cu buna-credinta, adica presedintele trebuie sa se gandeasca ca persoana pe care o propune trebuie sa intruneasca sprijinul Parlamentului, trebuie sa se asigure ca respectiva persoana obtine sprijinul Legislativului, nu numai la investitura, ci si la guvernare.

Presedintele trebuie sa ia in calcul ca un premier in afara majoritatii trebuie sa poata da legi in Parlament pentru ca o guvernare de 30%, sa zicem, are nevoie de sprijin", explica ea, sugerand ca presedintele se expune unui risc daca persoana pe care o sustine nu coalizeaza in jurul sau o majoritate in Parlament.

Simina Tanasescu spune ca un asemenea scenariu, alegerea unui premier care sa nu provina de la primul clasat e destul de probabila si nu va produce mari surprize.

"Din 2004 cand Tariceanu a fost numit premier, desi PSD si PC aveau mai multe voturi, avem un precedent. Exista sanse ca Traian Basescu sa faca acelasi lucru si acum, atata vreme cat Constitutia permite", arata ea, spunand ca un asemenea gest nu este neconstitutional.

Ce scrie in Constitutie

Potrivit articolul 103 din Constitutie, "presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament".

De asemenea, articolul 85 spune ca presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

La articolul 89 se mai stipuleaza ca "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".

Presedintele Traian Basescu a declarat, saptamana trecuta, ca, in cazul in care o formatiune politica obtine 51% la parlamentare, are dreptul constitutional de a impune sefului statului alegerea unui premier din partid, dar nu de a impune si persoana care sa detina aceasta functie.

Basescu a precizat ca, in situatia in care niciun partid nu va obtine peste 50% dintre voturile alegatoilor, asa cum estimeaza sa se va intampla, libertatea presedintelui in numirea premierului este mult mai mare.

Putin nu se va opri la granița cu Polonia. Avertismentul premierului britanic

Premierul britanic Rishi Sunak a promis recent un ajutor militar suplimentar de 500 de milioane de lire sterline pentru Ucraina, avertizând că Vladimir Putin „nu se va opri la granița...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....