Despre Constitutie, la rece

Discutia despre modificarea Constitutiei pare sa fi inceput cu stangul deoarece este extrem de personalizata.

Propunerile comisiei de la Cotroceni sunt analizate strict din perspectiva persoanei actualului presedinte, nu in substanta lor autentica, ceea ce reprezinta o imensa eroare.

Privite ca "modificarile lui Basescu" si imbratisate sau respinse in functie de simpatia sau antipatia fata de Presedinte. Insa Traian Basescu nu va fi Presedinte decat cel mult inca un mandat si asta numai daca va fi reales, deci reinvestit cu increderea poporului si relegitimat.

Modificarea Constitutiei ar trebui insa gandita pentru mult mai mult de inca cinci ani de-acum incolo. Firesc si sanatos ar fi ca discutia sa faca abstractie de actualul locatar de la Cotroceni si sa analizeze propunerile in esenta lor. Greu exercitiu, nu-i asa?

Asadar este necesara modificarea Constitutiei si sunt modificarile propuse necesare sau nu?

De cativa ani politicienii se plang in toate felurile cat de proasta este actuala lege fundamentala. Si pe buna dreptate, pentru ca in spasmele ultimilor ani, Constitutia s-a dovedit mereu depasita sau incompleta, iar Curtea Constitutionala a ajuns sa-si depaseasca atributiile pentru a debloca unele situatii. Utilitatea demersului este, asadar, indiscutabila, iar contraargumentul crizei economice este cel putin pueril.

Intrand pe fondul propunerilor facute de comisia speciala, observam ca ele vizeaza, intr-adevar, cele mai sensibile aspecte de care ne-am tot lovit mai ales in ultimii ani. E greu sa fie cuprinse toate intr-o singura privire, pentru ca dezvoltarile si explicatiile din documentul comisiei sunt cu mult mai importante decat rezumatul facut de Presedinte.

Sa ne oprim la cele mai controversate aspecte referitoare la raporturile dintre Presedinte si Parlament, la structura Legislativului si la organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei.

Ce ne propune comisia de constitutionalisti?

O republica semiprezidentiala, adica exact asa cum avem si acum cu marea diferenta ca Presedintele ar putea dizolva Parlamentul in situatii de criza, iar Parlamentul nu l-ar mai putea suspenda pe Presedinte sau l-ar putea suspenda in conditii mai restrictive decat pana acum.

Posibilitatea dizolvarii se refera la momente de criza politica, dar nu in primele sau ultimele 6 luni ale mandatului prezidential, nu in primele sase luni ale noului Parlament si de maximum doua ori in intreg mandatul prezidential.

Practic o a doua dizolvare a Parlamentului nu ar putea fi facuta in acelasi an cu prima si ar echivala cu incheierea mandatului prezidential in prima luna de functionare a noului guvern cand ar fi convocate alegeri prezidentiale. Asadar Presedintele ar trebui sa fie extrem de prudent cu aceasta eventuala noua prerogativa.

Este ea necesara? Istoria recenta ne-a dovedit ca in situatii de criza cineva trebuie sa taie nodul gordian pentru ca lucrurile sa reintre in normal si in afara demnitarului ales in mod direct de cel mai mare numar de electori nu prea exista alta varianta.

Atat doar ca situatia de criza ar trebui sa fie si ea foarte bine reglementata, pe criterii precise si catusi de putin interpretabile, pentru a oferi cea de-a doua garantie impotriva utilizarii abuzive a unei asemenea prerogative extreme.

In ceea ce priveste suspendarea Presedintelui, comisia indica mai multe variante pentru a nu se mai ajunge la un act arbitrar in pofida avizului Curtii Constituitonale.

Fie eliminarea acestei posibilitati, fie judecarea Presedintelui de catre Curtea Constitutionala si numai pentru inalta tradare, fie, probabil cea mai corecta varianta, mentinerea actualului sistem cu o continuare absolut logica: daca Presedintele este reconfirmat la referendum Parlamentul se dizolva automat, considerandu-se ca a primit un vot de neincredere din partea poporului.

Eliminarea totala a suspendarii ar lasa functia prezindentiala deasupra oricarui control, ceea ce, mai ales intr-o tara cu vocatie democratica limitata ca Romania, ar fi riscant. In schimb mentinerea suspendarii, insa cu reversul dizolvarii Parlamentul ar responsabiliza cu adevarat Legislativul in privinta acestei prerogative la randul ei extrema.

In privinta structurii Parlamentului, comisia invoca doua posibilitati, fie Parlament unicameral, fie bicameral, dar cu un Senat avand atributii diferite si modalitati diferite de alegere a senatorilor. Probabil ca pentru Romania, care nu este stat federal, solutia cea mai logica si mai economicoasa ar fi unicameralismul. Acesta reduce timpul de adoptare a legilor si injumatateste costurile generate de Legislativ care nu sunt deloc neglijabile.

Un alt punct sensibil este organizarea administrativ teritoriala a Romaniei, total depasita si extrem de costisitoare in forma actuala. Comisia vorbeste despre regionalizare fie strict administrativa ca in Franta, fie inclusiv politica, mai aproape de o structura federala, ca in Spania.

Sigur, fiecare model poate fi discutat si trebuie aprofundat, insa necesitatea de a realiza o structura mai flexibila, care sa favorizeze inclusiv absorbtia fondurilor europene, reducerea birocatiei si costuri mai mici ale administratiei, este o certitudine. De fapt, actuala organizare pe judete a fost impusa de regimul comunist tocmai pentru a putea asigura o supraveghere mai atenta a populatiei. Acum, sa speram, acest imperativ nu mai exista.

Desigur, acestea sunt doar cateva elemente ale raportului comisiei speciale, care merita analizat cu cea mai mare atentie in urmatoarea perioada.

Daca insa discutia se va limita, cum spuneam si la inceput, la "puterea lui Basescu" si "Constitutia lui Basescu", eludand tocmai fondul bun sau rau al propunerilor intr-un domeniu de importanta maxima ar fi o imensa greseala. Aceeasi a fost comisa la referendumul pentru un vot uninominal autenic al carui esec a deschis drumul aberatiilor din 30 noiembrie.

Si inca ceva, vorbim despre propuneri si e bine sa le intelegem pe deplin. Nu ne ia nimeni "calul", din simplul motiv ca orice modificare constitutionala devine efectiva doar daca este aprobata prin referendum.

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...

Ciolacu anunță că întrerupe orice comunicare cu Piedone: "Îi urez succes"

Marcel Ciolacu a tăiat orice cale de comunicare cu Cristian Popescu Piedone. Președintele PSD a declarat joi, 25 aprilie, că nu va mai exista niciun dialog și nicio ofertă pentru Piedone....