Presa de azi: Un raport-frectie la ochiul Justitiei

Justitia din Romania inseamna umilintele la care este supus un cetatean atunci cand este nevoit sa intre in contact cu ea indiferent ce fel de problema, de la o banala amenda rutiera pana la un partaj sau un proces penal.

Procese care dureaza ani de zile, solutii diferite date in acelasi dosar de instante diferite, magistrati incompetenti care interpreteaza probele dupa ureche, sali de judecata stramte, mizere si neaerisite, o birocratie absurda prin care trebuie sa treci ca sa obtii o fotocopie dintr-un dosar.

Insa astfel de probleme cotidiene ale romanului nu -au regasit in raportul pe justitie prezentat, miercuri, de Comisia Europeana. Pesemne rportul pe justitie al Romaniei este diferit de raportul pe justitie al romanului, scrie Gandul in editia de joi.

In loc sa evidentieze hibele si inegalitatea din actul de justitie romanesc, raportul este unul prietenos: oficialii europeni au fost mai blanzi ca oricand cu Guvernul de la Bucuresti. Cu doar cateva ore inainte de publicarea raportului, varianta finala a fost schimbata, existand diferente esentiale intre proiectul care a circulat in cursul zilei de marti si forma oficiala de miercuri.

Multe observatii critice la adresa autoritatilor romane au disparut complet, fara ca in Romania sa se fi intamplat ceva pozitiv. Astfel, din raport a disparut amenintarea potrivit careia aderarea la zona Schengen este conditionata de reforma in Justitie.

De asemenea, au fost eliminate si criticile aduse Constitutiei, considerata "uneori ambigua", precum si unele aprecieri mai dure referitoare la cele patru coduri. Inclusiv exprimarile referitoare la Parlament - criticat in toate rapoartele anterioare - au fost periate sau indulcite.

Guvernul de la Bucuresti a beneficiat de acest tratament prietenos intr-un context politic dat: schimbul de garda de la Bruxelles, determinat de alegerile pentru Parlamentul European.

Pana la urma, fiind vorba de politica, totul este un deal iar voturile europarlamentarilor romani sunt esentiale in toamna, cand Jose Manuel Barosso doreste un nou mandat de presedinte al Comisiei Europene.

Practic, acesta este contextul politic european in care a fost facut public raportul de tara, un context care ii avantajeaza pe politicienii romani, aflati acum "in carti" si la Bruxelles.

Asadar, desi miercuri dimineata se anunta ca portile iadului se vor deschide odata cu prezentarea raportului pe justitie, Romania a avut parte de critici moderate. In plus, desi a decis ca exista progrese in reformele realizate de Romania si a decis sa nu activeze clauza de salvgardare, Comisia Europeana (CE) a anuntat ca va continua sa monitorizeze Romania.

Raportul pe Justitie nu a zgaltait scaunul ministrului Catalin Predoi, observa si cei de la Adevarul diferenta dintre ce se anunta si ce a fost raportul pe justitie. Oficialii europeni au eliminat din text mentiunea referitoare la problema aderarii tarii noastre la Spatiul Schengen pentru a nu crea confuzie.

Oficialii de la Bruxelles recomanda ca Parlamentul sa aplice "uniform si rapid" procedura ce permite inceperea urmaririi penale pentru senatorii si deputatii care sunt fosti si actuali membri ai Guvernului. "Este important ca Parlamentul sa isi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt", concluzioneaza reprezentantii Comisiei Europene (CE).

Proiectul raportului critica Parlamentul pentru ca nu pare sa sprijine trimiterea in justitie a demnitarilor, iar procedura de a cere demararea de investigatii in cazul unor ministri era catalogata ca "nici uniforma si nici usoara". Documentul aduce ca exemple cazul unui fost parlamentar si pe cel al unui fost prim-ministru, pentru care comisiile parlamentare au decis neinceperea urmaririi penale.

Este vorba despre cazurile Miron Mitrea si Adrian Nastase, ale caror nume nu apar insa in raport. Parlamentarul respectiv si-a dat demisia (Mitrea), facand astfel posibila inceperea urmaririi penale, in timp ce in cazul fostului premier (Nastase), Parlamentul a respins cererea, motivand ca este inadmisibila.

Raportul remarca lentoarea procedurilor in instanta, ajungand ca un proces sa dureze doi ani, timp in care au loc aproximativ 26 de audieri intr-un caz. "Este socant ca niciun proces de interes public nu a ajuns macar la o decizie de prima instanta, nemaivorbind de o decizie finala", se mai scrie in document.

O alta recomandare se refera la asigurarea stabilitatii cadrului legal pentru combaterea coruptiei la nivel inalt. Renumirea lui Daniel Morar in fruntea DNA pentru un mandat de trei ani este vazuta in acest context ca o masura buna. CE a mai cerut Romaniei sa realizeze o consultare publica si sa adopte cat mai curand codurile de procedura.

Din Jurnalul National aflam ca desi s-au facut progrese fata de anul trecut cand Comisia era ingrijorata de ritmul reformelor, CE constata ca implementarea acestor reforme este inca fragila, partial din cauza presiunii politice, potrivit purtatorului de cuvant al CE, Johannes Laitenberger: "Au fost intreprinse o serie de masuri cu caracter practic si legislativ si s-a dat un nou impuls continuarii procesului de reforma. Cu toate acestea, schimbarile efectuate nu au dus inca la obtinerea de rezultate practice pentru cetatenii romani.

Printre constatarile care dor se afla "amalgamul legislativ de ordonante de urgenta, norme si practici de punere in aplicare" care incurca si mai mult itele justitiei, dar si faptul ca procedura judecarii recursului in interesul legii la Inalta Curte de Casatie si Justitie ingreuneaza unificarea practicii judiciare, or situatia deloc imbucuratoare ca aceasta Curte este nevoita sa dea hotarari de orientare pentru celelalte instante in aplicarea pedepselor pentru coruptie.

Comisia propune 16 recomandari pentru Romania pentru corectarea unor probleme: trei, la noile coduri; doua, privind resursa umana si transparenta CSM care ar trebui sa devina mai proactive, noteaza CE; doua, pentru practica unitara, printre care simplificarea procedurii de judecare a recursului in interesul legii; patru, privind combaterea marii coruptii, trei, pentru mica coruptie si doua la ANI.

Pentru combaterea marii coruptii, Raportul recomanda Romaniei: sa asigure faptul ca procedura prin care se permite inceperea urmaririi penale care vizeaza membri ai Parlamentului care sunt fosti si actuali membri ai Guvernului este aplicata uniform si rapid de catre Parlamentul Romaniei; sa monitorizeze eficienta sistemului judiciar in ceea ce priveste judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt; sa asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea coruptiei la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri; sa adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci cand se invoca exceptii de neconstitutionalitate.

Desi noteaza pozitiv activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), CE arata ca "impactul efectiv al activitatii ANI nu va putea fi evaluat in totalitate decat in momentul in care se va lua o hotarare in privinta primelor cauze privind averile nejustificate, incompatibilitatile sau conflictele de interese, care sunt inca pendinte in fata organismelor judiciare sau disciplinare relevante".

Cotidianul scrie ca in privinta DNA, renumirea lui Daniel Morar in fruntea directiei este benefica in viziunea CE, "pentru asigurarea stabilitatii si continuitatii autoritatilor responsabile de combaterea coruptiei", iar institutia este laudata in ceea ce priveste "bilantul pozitiv al anchetelor sale impartiale".

Tot la capitolul pozitiv, dar cu o nuanta mai precauta, este semnalata si activitatea ANI in ceea ce priveste verificarile declaratiilor de avere ale demnitarilor, magistratilor si functionarilor. Dar "impactul efectiv al activitatii ANI nu va putea fi evaluat in totalitate decat in momentul in care se va lua o hotarare in privinta primelor cauze privind averile nejustificate, incompatibilitatile sau conflictele de interese", semnaleaza raportul.

Expertii europeni considera ca adoptarea celor doua Coduri, civil si penal, in iunie 2009, este un pas inainte in ceea ce priveste asigurarea unui sistem juridic mai eficient. Insa intrarea in vigoare a acestora se va putea face numai atunci cand se va incheia dezbaterea in Parlament a codurilor de procedura, adica cel mai devreme in 2011: "Este important sa se asigure faptul ca viitoarea lege de punere in aplicare a codurilor si procedura de adoptare nu conduc la reintroducerea unor dispozitii contestate in trecut sau la introducerea unor dispozitii noi care sa submineze eficienta unor anchete aprofundate privind coruptia la nivel inalt si procedurile judiciare ulterioare", avertizeaza raportul.

Exemplul de "risc" este dat de soarta Legii nr. 78/2000, care sta la baza activitatii DNA si este temeiul juridic al anchetelor de coruptie de la nivel inalt. "In etapa premergatoare adoptarii defi-nitive a codurilor va fi important sa se asigure faptul ca acest cadru crucial este mentinut fara restrictii", sustine documentul.

Documentul critica procedura greoaie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-au adoptat decizii la recursurile in interesul legii: "Procedura prin care doua treimi din cei 120 de judecatori trebuie sa participe la adoptarea hotararilor si sa fie de acord cu motivarea acestora duce la intarzieri si uneori la formularea unor considerente neclare".

In acest sens, Comisia da un alt semnal, opus celui de continuitate a sefiei la DNA: ea anunta ca va urmari numirea din toamna pentru functia de presedinte al Inaltei Curti. In plus, CE recomanda modificarea legii de functionare a Curtii Constitutionale, astfel incat sa nu se mai suspende procesele atunci cand paratul invoca exceptia de neconstitutionalitate.

Romania ramane sub monitorizarea UE cel putin pana in 2010, comenteaza Romania libera, adaugand ca documentul mai critica si apetitul Guvernului de a conduce printr-un "amalgam legislativ de ordonante de urgenta, norme si practici de punere in aplicare", asa incat "nu este surprinzator ca jurisprudenta sistemului judiciar romanesc este contradictorie".

Cat despre riscul activarii asa-numitei "clauze de salvgardare", care ar fi dus la nerecunoasterea deciziilor judecatoresti din Romania in restul UE, trebuie spus insa ca nimeni nu a crezut vreodata in mod serios ca acea clauza ar fi fost activata, deoarece cei mai loviti de ea ar fi fost investitorii occidentali in Romania care ar fi implicati in eventuale procese judecate in fata tribunalelor romanesti.

Consens politic. Raportul pe Justitie, un nou motiv de balacareala intre partide, titreaza Gardianul, ironizand ca desi continutul raportului a fost cat se poate de clar, se pare insa ca, la Bucuresti, s-a inteles cu totul altceva.

Dupa adoptarea Raportului, principalii lideri politici nu au ezitat sa arunce vina unii pe altii si sa se improaste cu laturi dupa binecunoscutul obicei dambovitean. Dupa prezentarea la Bruxelles a raportului pe Justitie, ministrul de resort, Catalin Predoiu, a sintetizat recomandarile facute de Comisia Europeana. El a atras atentia ca, asa dupa cum releva documentul, reformarea Justitiei nu trebuie politizata, iar vointa politica trebuie exprimata mai ferm.

Predoiu a mai spus, potrivit raportului, ca Guvernul si Ministerul Public au inregistrat progrese in domeniile monitorizate (sistemul judiciar si lupta impotriva coruptiei), reusind eliminarea clauzei de salvgardare. Desi PSD considera ca mentinerea monitorizarii pe Justitie este "un esec", nicio voce din randul social-democratilor nu mai aminteste despre demisia ministrului de Justitie.

PSD a spus ca de vina pentru monitorizarea Romaniei este Traian Basescu, in timp ce democrat-liberalii au aruncat vina pe Parlament si PSD. Liberalii au fost impartiali si au aratat spre Traian Basescu, Guvern (implicit PD-L si PSD) si Parlament.

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a apreciat ca Raportul de tara pe Justitie reprezinta o bila neagra data de continuarea monitorizarii, el apreciind ca responsabilitatea pentru progresele limitate si neconvingatoare apartine presedintelui Traian Basescu.

Geoana a subliniat ca Traian Basescu este principalul responsabil pentru situatia din Justitie, intrucat seful statului a cerut si a primit, din 2005, continuitate in Justitie, iar Daniel Morar, Laura Codruta Kovesi, Catalin Predoiu si Doru Tulus reprezinta alegeri si nominalizari facute de el.

Dinspre PD-L, situatia se vede cu totul din alt unghi. Liderul PD-L Valeriu Stoica a recunoscut si el ca mentinerea monitorizarii pe Justitie este un esec, dar a dat vina pe Parlament care a actionat cu celeritate in cazul Ridzi fata de cazurile Nastase, Tariceanu si Nemirschi.

"Nu este deloc imbucurator ca acest raport mentine monitorizarea Romaniei pe capitolul Justitiei de catre Comisia Europeana. Multi au spus ca totusi ar trebui sa ne bucuram ca nu a fost activata clauza de salvgardare, cu consecinta nerecunoasterii hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele din Romania in raport cu celelalte tari ale UE. Mi se pare ca este o abordare nepotrivita. In realitate, obiectivul ar trebui sa fie consolidarea Justitiei ca putere independenta, cu consecinta inlaturarii monitorizarii pe acest capitol", a declarat Stoica.

El a catalogat neinlaturarea monitorizarii drept un esec: "Acest obiectiv nu a putut fi atins. Din acest punct de vedere, este un esec, dar acest esec trebuie contabilizat nu doar la puterea judecatoreasca, ci mai ales la cea legislativa".

Europarlamentarul PSD Adrian Severin care a declarat ca raportul pe justitie este cel mai prost de pana acum, un document "perfid", al carui scop e sa puna Romania la marginea Europei.

"Este cel mai prost raport pe care l-a produs comisia in cadrul acestui mecanism. Este cel mai prost intocmit, este un raport cu bataie politica", a declarat eurodeputatul, dorind sa precizeze ca nu vorbeste ca unul dintre oamenii politici romani, ci "ca membru al Legislativului european care trebuie sa monitorizeze activitatea Comisiei".

Cristian David, fost ministru de Interne: "Raportul este sever pentru Romania, este o avertizare! Dar sa nu demonizam CE. Rapoartele nu pot fi o lauda continua. Acesta este rolul raportului acestea sunt consecintele monitorizarii. Daca stateam bine, scapam de monitorizare."

Mircea Geoana, presedintele PSD: "Raportul reprezinta pe fond un esec. Una este realitatea care se vede la Bruxelles si alta profunzimea din salile de judecata. Continuarea monitorizarii reprezinta o bila neagra. Multe dintre problemele grave nu au fost prinse in raport: subfinantare, justitie ineficienta, sistem blocat. Principala responsabilitate pentru progresul limitat din justitie ii apartine lui Traian Basescu."

Presedintele CSM, Virgil Andreies: "Raportul este pozitiv, dar sanctioneaza lipsa de unitate a legislatiei din Romania.Raporul recunoaste orientarea catre reforma."

Roberta Anastase presedinta Camerei Deputatilor: "Trebuie sa existe un dialog oficial pentru crearea unui calendar strict, care sa arata data la care acest mencanism de monitorizare sa inceteze. Avand in vedere faptul ca acest guvern a avut un timp relativ scurt, concluzia raportului este si un semnal de incredere al CE in Guvernul Boc. Partea buna este faptul ca CE nu a activat clauza de salvgardare. Criticile raportului trebuie asumate de toata clasa politica."

Deputatul PD-L Daniel Buda, presedintele Comisiei juridice, de disiciplina si imunitati din Camera Deputatilor si presedintele Subcomisiei de Cod Civil, apreciaza ca raportul CE pe justitie constituie "o radiografie obiectiva a sistemului juridic din Romania". Buda sustine, intr-un comunicat de presa, ca raportul consemneaza progresele inregistrate in ceea ce priveste reformele din domeniul justitiei de actualul Guvern al Romaniei, subliniind, in mod corect, carentele acestui sistem.

"Raportul pe justitie constituie o radiografie obiectiva a sistemului juridic din Romania. Totodata, aprecierile formulate fata de blocarea dosarelor de coruptie in Parlament sunt obiective, iar in acest sens sper ca si celelalte partide reprezentate in Parlament sa inteleaga, asa cum, de altfel, PDL a facut-o, ca deblocarea dosarelor trebuie sa constituie o prioritate pentru ele", afirma Buda in comunicatul sau.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...