Drama politica a ultimelor saptamani reprezinta si un bun prilej de reflectie despre referendum ca mijloc de exprimare politica.
Invalidarea ultimului referendum indica, cu siguranta, o mare neincredere in expresia vointei populare si o tentativa oblica de limitare a ei, prin conditionari procedurale, noteaza Deutsche Welle.
De fapt, simplificand faptele, am asistat la o decizie a Curtii Constitutionale a carei esenta este refuzul plebiscitului ca mod legitim de exprimare politica. Imprejurarile in care s-a desfasurat aceasta consultare populara, cu limita de participare si cu o mare nesiguranta cu privire la numarul real al alegatorilor, au dus, in cele din urma, la invalidarea unui rezultat clar si convingator.
Acest lucru poate fi, la rigoare, acceptat in cadrul unei gandiri politice coerente, asa cum se manifesta ea intr-o tara ca Germania. Dupa experienta nazismului, care a presupus ample mobilizari populare, partidele democratice postbelice au cautat sa preintampine exprimarea directa a vointei poporului, evitand, in toate situatiile, referendumul.
Atunci cand francezii, olandezii sau, cu alta ocazie, irlandezii respingeau anumite reforme europene, germanii s-au multumit sa le aprobe in Parlament. Ideea de accepta o larga consultare populara pe diferite subiecte, mai ales europene, este tot mai des invocata in mediile politice germane, dar reticenta fata de expresia democratiei directe este bine inradacinata.
In Romania aplicarea acestui mod de gandire ar fi insa neadecvata. Aici expresia democratiei directe este consacrata de Constitutie si, in plus, alegerea directa a presedintelui de republica reprezinta o aproximare a acestui mod de expresie politica. Alegerea directa a presedintelui si inzestrarea lui cu puteri executive considerabile presupune o mare incredere in vointa poporului.
Citeste mai mult despre Semnificatia constitutionala a invalidarii referendumului pe Deutsche Welle.
Eroare judiciara?
Decizie politica de amestec in treburile interne a... Vezi tot