De acord, tablourile de pe peretii liberalilor miros a principii, a vin vechi, a invatatura si a progres bazat pe concurenta si valoare. De acord, intr-o lume care pretuieste istoria, nevoia de cultura si doreste sa transeze zbuciumul dintre bunul-simt si mitocanie in favoarea primei categorii, Gigi Becali ar fi frumos sa fie trimis la scoala de corectie. Nu la oi, caci multi oameni educati care au ajuns sa poarte cu mandrie stema tarii lor au pornit de jos.
Insa noi nu traim intr-o asemenea lume, ci intr-un spatiu al putregaiurilor care se pretind mugurasi de zarzare si au prostul obicei sa ceara prostimii sa le recunoasca zugraveala. Iar in acest spatiu, Becali se potriveste de minune.
Aa, ca PNL si-a scos mereu in fata gulerul alb si batistele ii miros a odicolon, nu a branza? Asa-i, dar politicienii se adapteaza mereu necesitatilor lor imediate. Si daca ar fi ca acest partid sa mizeze pe cei de-o seama, sa-si lumineze fata doar in fata celor care se desfata exclusiv la adapostul principiilor, vinului vechi, invataturii si progresului si-ar strange alegatorii intr-o sala de clasa. Ma rog, intr-un amfiteatru.
Deplang aceasta lume in care esti nevoit sa-ti infingi unghiile in picior si sa ai taria sa zambesti ca si cand ai asculta Schubert, dar facem parte din ea. Iar prostul gust nu l-a inventat si intretinut Becali, ci clasa politica care i-a facut loc in primele randuri. Becali a fost bun la jocurile de la Primaria Capitalei sau in alegerile prezidentiale, iar acum a schimbat din nou tabara si ar trebui sa fie nefericit? Da, ar trebui, dar parca regulile jocului nu trebuie schimbate in timpul acestuia, nu? Asa ca, daca i-am dat nas, sa-i dam si binete!
Caci are si el un rost. Acela de a ne reaminti ca politicienii acestia spalati (cu ce este mai frecventabil domnul Talmacean?) au proptit Romania in gard, prin urmare trebuie sa recurga la artificii puturoase pentru a se reinventa si valida in fata nostra. Ca politicienii acestia imaculati nu au reusit nu sa spuna poporului, ci sa arate ca singura lor ratiune de a fi este binele comunitatilor care i-au trimis la munca. Ca acesti politicieni se lupta pentru colegii fara a se lupta pentru idei, programe si viziuni.
Ne prefacem - si eu am comis acest pacat, dar cred ca m-am trezit - ca pretuim frumosul, dar in noi zace cea mai pura (hm?) ipocrizie. Aici am ajuns. Cu totii. Deoarece nu citim, nu incercam sa aflam, nu cantarim fapte, ci ne hlizim ca proasta-n bat de cate ori scoate cineva limba la noi. Fie ca o face ignorandu-ne aspiratiile, fie ca injura scurt, pe romaneste, ca Becali. Dar cel putin omul e autentic.
o mare diferenta cu rezultate la fel de dezastruoase.