Cat mai cresc dobanzile la banci?

A saptea majorare consecutiva a dobanzii de politica monetara, de la 10% la 10,25%, decisa joi de BNR, a dat frisoane atat analistilor, cat si celor care au luat un credit sau care intentionau sa se imprumute in perioada urmatoare.

Majoritatea analistilor financiari se asteptau la o stopare a cresterii dobanzii, iar acum se intreaba: oare ce stie Banca Nationala si noi nu stim? Situatia e chiar atat de grava? Mugur Isarescu are motive sa fie chiar asa de ingrijorat?

Ce spera BNR?

Cert este ca, prin aceasta majorare de dobanda, Banca Nationala da un semnal ca are unele ingrijorari legate de cresterea peste asteptari a inflatiei, a ritmului de majorare a creditarii, dar si de supraincalzirea economiei.

Inflatia este de asteptat sa depaseasca din nou tinta deja revizuita, ca urmare a majorarilor salariale si de pensii care au avut loc in ultima perioada.

De asemenea, ultimele prognoze arata ca Romania ar putea inregistra un deficit bugetar mult peste cel prevazut, la aceasta depasire a tintei contribuind si cheltuielile electorale si inundatiile devastatoare din aceasta vara.

In ce priveste cresterea economica, teama vine din faptul ca, anul acesta, produsul intern brut ar putea inregistra o majorare de peste 7%, in conditiile in care PIB potential este de 6 - 6,5%.

In consecinta, scumpind creditele si mizand pe o crestere a dobanzilor la depozite, BNR spera sa reduca cererea de bunuri si servicii si sa mai domoleasca cresterea economiei.

Ce se va intampla

Cresterea dobanzii de politica monetara cu 0,25% are mai mult rol de semnal, considera analistii. Si asta deoarece dobanzile din piata bancara sunt deja peste dobanda BNR, iar moneda nationala este pe un puternic trend de apreciere.

Imediat dupa anuntarea deciziei BNR, piata a reactionat, iar leul s-a apreciat pana sub pragul de 3,51 lei in raport cu moneda unica europeana, iar asteptarile unor analisti sunt ca leul se va intari in continuare, pana spre pragul de 3,4 lei.

In ce priveste diminuarea ritmului de creditare sau majorarea economiilor populatiei, greu de crezut ca se vor realiza ca urmare a majorarii cu 0,25% a dobanzii de politica monetara, daca ne uitam care au fost efectele din noiembrie 2007, de cand a inceput seria de majorari ale dobanzii BNR, pana acum (dobanda de politica monetara crescand in aceasta perioada de la 7% la 10%).

Astfel, daca la finele lui 2007, creditele in valuta reprezentau 52% din total credite, in iunie 2008, ponderea acestora a trecut de 55%. In acelasi timp, rata anuala de crestere a creditului a ajuns de la 45% in iunie 2007 la peste 60% in prezent. Ceea ce demonstreaza ca, desi BNR a crescut substantial dobanzile, efectul asupra creditelor nu s-a simtit.

Cine pierde, cine castiga

Printre cei care vor avea cel mai mult de pierdut din aceasta decizie se afla persoanele care au contractat deja un credit bancar. Avand in vedere ca, in ultimul an, bancile au oferit, in majoritatea cazurilor, credite cu dobanzi variabile, este de asteptat ca in perioada urmatoare, clientii acestor banci sa fie printre primii care vor resimti o crestere a ratelor pe care le au de platit.

Mizand si pe faptul ca procedura de refintare este destul de dificila - beneficiarii unor credite ipotecare sau chiar si de consum de valori mai mari fiind aproape captivi ai bancilor unde s-au imprumutat -, bancile aleg in primul rand sa majoreze dobanzile la creditele deja contractate.

In timp ce, pentru atragerea de noi clienti, ofertele de creditare nou lansate au dobanzi promotionale (pe termen scurt, e drept) uneori si la jumatatea dobanzilor la care au ajuns cele deja contractate.

Asa cum ne-am obisnuit deja, in "tabara" celor care nu vor pierde se afla bancile. In timp ce dobanzile promotionale afisate sunt foarte reduse, daca te uiti la Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care contine toate comisioanele si taxele aferente creditului respectiv, ritmul de crestere este substantial mai mare.

Aceste evolutii diferite arata clar ca politica bancilor este de "a lua ochii clientilor" cu dobanzi mici si, pe de alta parte, de a creste taxele si comisioanele creditelor, pe care, de obicei, solicitantul de credit le descopera mult mai greu si in ultimul moment, atunci cand ii este dat la semnat contractul de imprumut.

Statisticile arata ca, in ultimele trei luni, dobanda medie a dobanzii la ofertele de credite de nevoi personale, de exemplu, a crescut de la 13,1% (mai) la 13,4% (iunie) si la 13,6% (iulie) la lei. Daca, insa, te uiti la evolutia DAE la acelasi produs, in aceeasi perioada, cresterea a fost mai accentuata: de la 21,2% la 21,4% si la 22%.

De asemenea, cifrele arata ca, in luna iulie, singurele dobanzi medii care nu au crescut au fost la creditele de nevoi personale in euro si la creditele auto in euro, toate celelalte fiind inregistrata crestere.

Cat de grava e situatia?

Totusi, cat de mult ar mai putea creste dobanzile la credite? Analistii considera ca, pe termen scurt, decizia Bancii Centrale nu va produce majorari importante. Si asta deoarece bancile comerciale au majorat deja substantial dobanzile in ultima perioada. In consecinta, dobanzile ar putea sa mai creasca, dar nesemnificativ.

Pe termen lung, insa, evolutia dobanzilor va depinde de mersul economiei si nu trebuie ignorate semnalele negative.

In tabara analistilor financiari, decizia luata de BNR a starnit ingrijorare. Considerand ca nu era necesara majorarea dobanzii de politica monetara, analistii cred ca este posibil ca BNR sa dispuna de informatii pe care piata nu le are.

Respectiv, echipa lui Mugur Isarescu ar putea avea informatii ca exista riscuri semnificative in viitor in ce priveste deficitul bugetar, riscul unei retrogradari a ratingului Romaniei sau alte riscuri privind evolutia inflatiei, care au determinat Banca Centrala sa ia aceasta decizie de neinteles pentru analisti.

Deteriorarea indicatorilor economici ar duce la o majorare accentuata a dobanzilor la credite, fiind practic prima masura pe care ar lua-o bancile pentru a-si proteja profiturile.

In plus, avand in vedere ca si leul ar inregistra o depreciere puternica, printre cei care ar avea cel mai mult de suferit s-ar afla beneficiarii de credite in valuta, dar ale caror venituri sunt in lei.

In consecinta, este o perioada caracterizata de incertitudine, in care este bine sa fim de doua ori mai atenti cand ne decidem sa contractam un credit la banca sau sa refinantam imprumuturile pe care le avem.

De ce prețurile produselor de pe Shein și Temu sunt atât de mici. Riscurile grave la care se expun cumpărătorii

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat, pe 23 aprilie, că urmează să investigheze platformele de comerț online chinezești Temu și Shein, făcând și o...

Signal, considerată una dintre cele mai sigure aplicații de mesagerie, anunță noi funcții de confidențialitate

Signal, aplicația de mesagerie cunoscută pentru protecția datelor utilizatorilor, anunță introducerea unor noi funcționalități care vor spori confidențialitatea utilizatorilor, în special...