Initiativa celor Trei Mari: Ce a reusit summit-ul de la Bucuresti, cum sta Romania in regiune si cine a fost invitat- Interviu cu Bogdan Aurescu

In vreme ce politica autohtona era confiscata de lupte pentru putere in interiorul partidului de guvernare, la Cotroceni, sefi de stat si ministri de Externe dezbateau proiecte care sa transforme regiunea intr-un actor economic si geostrategic important. Despre rezultatele summit-ului, invitati si proiecte concrete am vorbit cu consilierul prezidential Bogdan Aurescu, fost ministru al Afacerilor Externe.

Timp de doua zile, Bucurestiul a fost gazda Summit-ului Initiativa celor Trei Mari, ajuns la cea de-a treia editie.

A fost un succes, spune intr-un scurt interviu pentru Ziare.com Consilierul Prezidential Bogdan Aurescu, cel care a coordonat, de altfel, organizarea acestui eveniment, la care au participat sefi de stat, ministri, presedintele Comisiei Europene. Printre randuri, exista si raspunsul la intrebarea care nu ar fi existat - pentru ca miza Summit-ului depaseste galceava interna - daca nu ar fi adus-o in discutie prim-ministrul Viorica Dancila, in sedinta de guvern: a fost premierul pe lista de invitati?

Care au fost mizele acestui summit de la Bucuresti, in sine, dar si prin comparatie cu editiile precedente, din Croatia si Polonia?

Ma bucur ca, in calitate de consilier prezidential pentru politica externa, am avut onoarea de a coordona, in cadrul Administratiei Prezidentiale, pregatirea acestui summit. Mizele Summit-ului Initiativei celor Trei Mari gazduit la Bucuresti de catre presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, au fost substantiale, intrucat aceasta platforma informala ajunsese la stadiul in care trebuia sa dovedeasca partenerilor europeni, regionali si internationali ca poate sa livreze rezultate concrete si ca poate aduce valoare adaugata.

Cu alte cuvinte, trebuia sa dovedeasca faptul ca nu este doar inca un alt format care produce, la finalul reuniunilor, simple declaratii politice, fara fond practic.

Primele doua summit-uri, cel de la Dubrovnik si Varsovia, au avut rolul de a demara conceptual initiativa si de a o calibra politic. Astfel, summit-ul la Dubrovnik din 2016 a fost un prilej pentru stabilirea unui format flexibil de dialog la nivel inalt, care sa abordeze problemele de conectivitate ale regiunii.

Apoi, anul trecut, summit-ul de la Varsovia a ancorat initiativa in spatiul transatlantic si in dezbaterea curenta privind viitorul Europei.

Asadar, summit-ul de la Bucuresti trebuia sa produca rezultate palpabile, iar daca tragem linie dupa cele doua zile de reuniuni de la Bucuresti putem spune fara echivoc ca am reusit sa indeplinim acest deziderat.

La Varsovia, presedintele Iohannis a avansat oferta gazduirii, in 2018, a celei de a treia editii a Initiativei celor Trei Mari, precum si a primului Forum de Afaceri, oferta acceptata de toti participantii. Asumarea acestui angajament de catre Romania a avut ca argument principal potentialul acestei Initiative de a se adresa unei nevoi reale a celor 12 state participante, si anume de dezvoltare economica si de interconectare regionala, in vederea atingerii convergentei cu Europa de Vest.

Putem spune astazi, la finalul desfasurarii summit-ului si a forumului de afaceri, ca Romania, prin presedintele Iohannis, a reusit sa duca Initiativa la un nou nivel - acest lucru fiind confirmat de lista rezultatelor concrete ale acestei reuniuni, precum si de participantii la nivel inalt care au venit la Bucuresti.

Astfel, reuniunea s-a bucurat de prezenta a opt presedinti din cele douasprezece state participante (reprezentand Romania, Polonia, Croatia, Austria, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Lituania), un prim-ministru (reprezentand Polonia la sesiunea plenara din a doua zi a summit-ului), doi presedinti de parlamente nationale (reprezentand Estonia si Cehia) si un ministru de Externe (reprezentand Letonia).

Totodata, din partea invitatilor speciali au participat presedintele Comisiei Europene, secretarul Energiei al SUA, ministrul german de Externe, presedintele Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), presedintele si vicepresedintele Bancii Europene de Investitii (BEI), la care se adauga reprezentarea Bancii Mondiale la nivel de director.

In calitate de gazda a summit-ului din acest an, dar si tinand cont de statutul nostru de stat profund pro-european si pro transatlantic, Romania si-a asumat, in coordonare cu celelalte state participante la Initiativa, promovarea a trei principii directoare ale I3M: pro-dezvoltare economica, pro-integrare europeana si pro-relatie transatlantica.

Astfel, prima linie directoare presupune ca Initiativa urmareste in primul rand dezvoltarea economica a statelor din regiunea Europei Centrale si de Sud-Est, prin cresterea interconectivitatii in special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, in trei domenii principale - transport, energie, digital - si stimularea competitivitatii economiilor statelor participante.

A doua linie directoare vizeaza cresterea convergentei reale intre statele membre ale UE, contribuind astfel la intarirea unitatii si coeziunii in cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeana, ca baza pentru relansarea proiectului european.

In al treilea rand, Initiativa are rolul de a contribui si la consolidarea relatiei transatlantice, prin incurajarea prezentei economice a SUA in regiune ca un catalizator pentru o cooperare consolidata si ca parte a parteneriatului transatlantic.

Am reusit, printr-un proces diplomatic complex, sub coordonarea presedintelui Klaus Iohannis, sa obtinem aceasta rafinare a obiectivelor Initiativei si ale summit-ului de la Bucuresti. Summit-ul din Romania s-a dovedit a fi crucial pentru directia viitoare a Initiativei in aceasta directie.

Pot spune, dupa summit-ul de la Bucuresti, ca Initiativa celor Trei Mari a atins deplina maturitate, atat din punct de vedere conceptual, cat si politic. Acum dispunem de toate conditiile si instrumentele pentru a lucra la implementarea deciziilor adoptate cu ocazia summit-ului.

Initiativa celor Trei Mari are de acum in fata sa, asa cum arata presedintele Iohannis in concluziile sesiunii plenare a summit-ului, misiunea esentiala de a implementa aceste decizii si, mai ales, proiectele majore de interconectare si de a strange legaturile dintre comunitatile de afaceri intr-o retea regionala, parte a pietei extinse a Uniunii Europene.

Ce a obtinut, concret, Romania, la acest summit? Care au fost proiectele propuse? Au fost acceptate toate propunerile Romaniei?

Pentru noi, a fost clar, inca de la inceput, ca acest eveniment, gestionat in mod corect, cu profesionalism si cu seriozitate, reprezinta o oportunitate excelenta de a promova, creativ si inteligent, profilul regional si international al Romaniei, prin demersuri care sa duca la o convergenta crescuta cu restul Europei.

Ceea ce s-a intamplat in perioada 17-18 septembrie in Romania este rezultatul unei munci diplomatice de peste un an, inceputa la chiar o saptamana dupa summit-ul anterior din iulie 2017, de la Varsovia, dublata de eforturi conceptuale, logistice si organizatorice interinstitutionale.

Romania a vazut o fereastra de oportunitate in preluarea leadership-ului acestei Initiative si a reusit sa confere unei platforme de cooperare informale si aflata la inceput de drum substanta si vizibilitate considerabile. Tara noastra, prin presedintele Iohannis, si-a indeplinit rolul asumat si a stiut sa joace in avantajul sau oportunitatea data de Initiativa celor Trei Mari, maximizand potentialul de atingere a intereselor sale nationale.

De asemenea, acest summit a reprezentat o buna ocazie de a promova interesele economice ale Romaniei - in cadrul Forumului de Afaceri gazduit sub inaltul patronaj al presedintelui Iohannis, dar si prin proiectele de interconectare nationale promovate. Romania a propus, urmare a omologarii acesteia de catre Guvernul Romaniei, o lista finala de 6 proiecte, care cuprinde un proiect in domeniul energiei - BRUA, doua in domeniul transporturilor - Fairway Danube (mentenanta si reabilitare a canalului navigabil al Dunarii), Modernizarea si dezvoltarea liniei de cale ferata Constanta-Gdansk (Rail-2Sea), precum si trei proiecte in domeniul digital - Solutii de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat si sustenabil in domeniul stocarii energiei, Bursa de transporturi in regiunea I3M si Platforma de monitorizare a bazinelor hidrografice in regiunea I3M.

Totodata, subliniez ca este un succes notabil al presedintelui Klaus Iohannis, in calitate de gazda a summit-ului, faptul ca a reusit sa obtina, prin argumente solide si consecvente, un sprijin ferm al Comisiei Europene si participarea - pentru prima oara la o reuniune a Initiativei - a presedintelui Juncker, dar si a Germaniei.

Tot in premiera, au participat la summit-ul din Romania, ca invitati speciali, alaturi de SUA, reprezentanti ai institutiilor financiare europene si internationale (BEI, BERD si Banca Mondiala) . De asemenea, este de mentionat participarea oficialilor guvernamentali si a companiilor din Balcanii de Vest (Albania, Macedonia si Muntenegru), respectiv din Vecinatatea Estica (Georgia si Republica Moldova) la prima editie a Forumului de Afaceri.

Nu in ultimul rand, as dori sa evoc sustinerea presedintelui SUA, Donald Trump, pentru eforturile Romaniei si pentru Initiativa, exprimata prin scrisoarea adresata presedintelui Romaniei cuprinzand mesajul adresat participantilor la summit.

Dincolo de ce a obtinut Romania, as vrea sa stiu cum arata rezultatele pentru regiune.

Prin Summit-ul Initiativei celor Trei Mari de la Bucuresti din 2018 am atins, cum am mentionat anterior, o noua etapa in evolutia Initiativei, axata pe rezultate concrete.

Un obiectiv principal al Summit-ului a fost exprimarea sustinerii din partea statelor participante, la cel mai inalt nivel, pentru lista regionala de proiecte prioritare de interconectare in domeniile energiei, transportului si digital, lista ce a fost stabilita pe baza contributiilor statelor participante la Initiativa, inclusiv a Romaniei.

La Varsovia ne-au fost prezentate, anul trecut, aproape 160 proiecte de infrastructura, care ar putea fi realizate in Europa Centrala si de Est, avand la baza un studiu realizat de experti independenti si comandat de Presedintia croata. Aceasta lista nu a implicat insa statele participante si a fost prea lunga, deci nu reflecta adecvat prioritatile regiunii si statelor ei.

Romania a considerat ca este necesara rationalizarea listei proiectelor prioritare prin implicarea guvernelor nationale. In acest scop, tarile I3M ne-au transmis proiectele prioritare, in baza unor criterii recomandate. Astfel, lista a ajuns sa cuprinda 27 de proiecte multilaterale, la care se adauga 21 proiecte bilaterale si nationale cu impact regional.

Faptul ca Romania a reusit sa agrege aceasta lista prioritara reprezinta un succes si un progres considerabil pentru regiune, ea fiind un instrument practic care poate fi valorificat in interesul cetatenilor. Toti participantii la reuniune au apreciat in mod deosebit acest rezultat.

De asemenea, am organizat, alaturi de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in premiera, Forumul de Afaceri al Initiativei celor Trei Mari. Acest forum a oferit mediului de afaceri platforma necesara pentru a se familiariza cu proiectele prioritare. Forumul a avut o anvergura impresionanta, cu participarea a peste 600 de reprezentanti de companii si oficiali guvernamentali din statele partenere in cadrul Initiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest si Vecinatatea Estica, reprezentanti ai Comisiei Europene si ai institutiilor financiare europene si internationale, precum si reprezentanti ai think-tank-urilor si mediului academic.

Forumul a fost destinat stimularii initiativelor de afaceri si a investitiilor in regiune, a dezbatut implementarea proiectelor prioritare si factorii potentiali de crestere si inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tanar, start-up-urile si incubatoarele de afaceri din regiune.

Forumul de Afaceri a inclus, de asemenea, o componenta de dezbateri de tip policy, dezvoltata cu prestigiosul Atlantic Council din SUA si sprijinita de SNSPA, axata pe analize ale implicatiilor strategice mai largi ale implementarii proiectelor prioritare ale Initiativei celor Trei Mari si asupra altor subiecte de interes.

Am avut peste 75 de speakeri de marca, din Romania si din strainatate, care au oferit o combinatie ideala intre abordarea pragmatica a comunitatii de afaceri si abordarea analitica a think-tank-urilor, alimentand Initiativa cu o contributie conceptuala utila.

In cadrul Forumului au fost organizate si intalniri de tip bussiness-to-business si business-to-government. Este de mentionat faptul ca, avand in vedere reusita forumului, Declaratia Summit-ului a prevazut decizia de organizare a regulata a acestui forum, de preferinta anual.

Am infiintat, totodata, reteaua Camerelor de Comert din statele Initiativei, prin semnarea unei Declaratii comune in acest sens la forum, care sprijina activitatea Forumului de Afaceri si asigura conectarea comunitatilor de afaceri din regiune.

Sapte Camere de Comert din Romania, Polonia, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Slovenia, Lituania au semnat cu prilejul Forumului de Afaceri, Declaratia Comuna pentru crearea Retelei.

A fost facut, de asemenea, un pas important pentru crearea Fondului de Investitii al Initiativei celor 3 Mari, care isi propune sa contribuie la co-finantarea proiectelor prioritare. Acesta va reprezenta un vehicul important prin care regiunea isi va mobiliza si va prioritiza contributiile financiare concrete si necesare pentru implementarea proiectelor prioritare ale regiunii.

Institutiile financiare nationale care au semnat cu prilejul Forumului de Afaceri Scrisoarea de intentie pentru crearea Fondului au reprezentat 6 state participante: Romania (prin Eximbank), Polonia, Slovacia, Croatia, Cehia si Letonia.

Nu in ultimul rand, Romania a lansat oficial cu acest prilej si primul site oficial dedicat Initiativei: http://three-seas.eu/.

As mai dori sa atrag atentia ca discutiile din cadrul summit-ului au evidentiat sustinerea generala pentru obiectivele Initiativei si pentru rezultatele propuse ale summit-ului.

Este extrem de important ca, in primul rand, Comisia Europeana si institutiile financiare europene si internationale si-au exprimat disponibilitatea de a sustine financiar si prin know-how si analize specifice implementarea obiectivelor Initiativei, in principal a listei de proiecte prioritare, in cadrul instrumentelor existente.

De asemenea, este foarte important faptul ca SUA au avansat o noua initiativa energetica destinata regiunii si relatiei transatlantice in general - Parteneriatul pentru Cooperare Transatlantica in domeniul Energiei (Partnership for Transatlantic Energy Cooperation - P-TEC) . Acesta este destinat intaririi securitatii energetice, pe urmatoarele paliere: diversificarea energetica, modernizarea retelelor de transport, combaterea atacurilor cibernetice in domeniu, promovarea energiei nucleare si a energiei regenerabile, promovarea unei piete a energiei competitive si transparente.

Totodata, Germania a avansat propunerea gazduirii unei intalniri la nivel inalt, in formatul Initiativei Trei Mari, dedicata prioritatilor comune in materie de interconectivitate.

Aceasta Initiativa a celor Trei Mari este esential diferita de B9, a carui miza este cea de securitate. Sunt totusi si intersectii, cum este Via Carpatia, o ruta mai intai comerciala, astazi avand semnificatie militara. Aici nu sta Romania foarte bine si ma refer, fireste, la vesnica lipsa a autostrazilor. S-a vorbit despre asta la acest summit? Va ocoli Via Carpatica Romania?

Initiativa celor Trei Mari este, intr-adevar, diferita de Formatul Bucuresti - B9. B9 este condus de o agenda de securitate, definita de provocarile de securitate cu care se confrunta Flancul de Est al NATO, in timp ce Initiativa celor Trei Mari este orientata catre crestere economica, interconexiuni si dezvoltare.

Prin urmare, cele doua initiative sunt de importanta majora, in ambele este implicata foarte activ Romania - de altfel B9 a fost co-initiata de Romania prin presedintele Iohannis, care a fost prezent si la momentul lansarii ideii de creare a Initiativei celor 3 Mari, in septembrie 2015, la New York - si ar trebui sa beneficieze de o atentie egala.

Traiectoriile lor sunt insa separate, chiar daca sunt complementare.

Asa cum ati mentionat, exista implicatii strategice ale interconexiunilor preconizate care trebuie luate in considerare. Prin intermediul proiectelor de interconectare, regiunea poate deveni o forta motrica a cresterii economice a UE.

In domeniul energiei, vorbim despre crearea conditiilor favorabile pentru o piata energetica cu adevarat integrata, o componenta importanta a Uniunii Europene a Energiei, fara influente politice negative externe.

In domeniul transporturilor, o infrastructura bine planificata si interconectata poate servi si mobilitatii militare si avem pe lista de proiecte prioritare si proiecte, inclusiv propuse de Romania, cu impact pe acest domeniu. Interconexiunilor in acest domeniu li s-a acordat, intr-adevar, o atentie sporita in cadrul summit-ului, iar proiectele dezvoltarii liniei de cale ferata Constanta-Gdansk (Rail-2Sea), propusa de Romania, si Via Carpatia, sustinuta si de tara noastra, sunt incluse pe lista de proiecte prioritare de interconectare care a primit sprijinul politic al liderilor reuniti la summit.

In domeniul digital, dezvoltarea infrastructurii noii economii digitale va conduce in cele din urma la consolidarea capacitatilor defensive in domeniul cybersecurity.

Relatiile Guvern/Presedintie sunt tensionate de ceva vreme. A existat o colaborare in privinta organizarii acestui summit, totusi, nu?

In acest context, al pregatirii summit-ului de la Bucuresti al Initiativei celor Trei Mari, nu trebuie sa vorbim despre interese politice interne sau despre o competitie intre institutii, ci despre interesul nostru national si obiectivele noastre de politica externa, care trebuie promovate transpartinic si coerent.

Asadar, va asigur ca am avut o comunicare constanta si un bun dialog cu Guvernul Romaniei, atat prin biroul doamnei viceprim-ministru Ana Birchall, cat si prin Ministerul Afacerilor Externe, pe intreg parcursul organizarii summit-ului si a Forumului de Afaceri.

Astfel, am colaborat constructiv cu Guvernul in procesul de identificare a listei de proiecte nationale prioritare pe care sa le promovam la nivelul I3M, care au fost asumate de Guvern in mod formal. De asemenea, Guvernul a inteles argumentele noastre privind necesitatea ca Romania sa participe de la inceput la procesul de creare a Fondului de Investitii al Initiativei, aproband documentele necesare pentru ca Eximbank sa semneze Scrisoarea de Intentie privind crearea Fondului, in cadrul Forumului de Afaceri, pe 17 septembrie.

Este graitor si faptul ca, la sesiunea plenara a summit-ului din 18 septembrie, din delegatia Romaniei, condusa de presedintele Klaus Iohannis, au facut parte si doamna vicepremier Birchall si domnul ministru Melescanu. De asemenea, la Cina de Gala din cadrul summit-ului au fost invitati sa participe o serie de membri ai Guvernului: viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, ministrul Transporturilor, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Mediului de Afaceri, ministrul Energiei, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale.

La deschiderea Forumului de Afaceri au fost invitati, alaturi de viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, toate institutiile care au facut parte din grupul de lucru care s-a ocupat la nivel guvernamental de selectarea proiectelor romanesti incluse pe lista omologata de summit, la nivel de ministru: ministrul Afacerilor Externe, ministrul Cercetarii si Inovarii, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, ministrul Culturii si Identitatii Nationale, ministrul Dezvoltarii Regionale, ministrul Finantelor Publice, ministrul Fondurilor Europene, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, ministrul Mediului, ministrul Transporturilor.

De asemenea, in cadrul Forumului de Afaceri au fost invitati sa se implice ca speakeri viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice - care a participat si la sesiunea de Concluzii a Forumului din 18 septembrie, ministrul Transporturilor, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Mediului de Afaceri, ministrul Comunicatiilor si Societatii informationale, ministrul Finantelor.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...