O sfidare cat Casa Poporului

Parlamentul Romaniei a declarat razboi total Comisiei Europene, dupa ce senatorii PSD, PNL, PC si PRM au decis ca numirea procurorilor sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului Curtii Supreme va fi facuta de catre CSM, la propunerea Ministerului Justitiei.

Legea ii ia presedintelui tarii o prerogativa extrem de importanta si vine la numai trei luni dupa ce Comisia Europeana solicita in mod expres ca procedura sa nu fie modificata.

Bruxelles-ul stie foarte bine ca motivul acestei modificari, pusa la cale de ceva vreme, este unul singur: seful DNA, cosmarul de zi si noapte al preacinstitilor politicieni romani, trebuie sa fie unul prietenos cu marii corupti. Decizia lor nu are niciun alt fundament teoretic. Este o lege autentica de autoprotectie vinovata.

Sigur, legea votata marti de Senat mai trebuie promulgata de presedinte inainte de a intra in vigoare. Cu siguranta presedintele o va refuza si, la fel de sigur, legea va ajunge la Curtea Constitutionala, unde, dupa cum bine stim, totul este posibil.

Dar si sa fie salvata de Curte, legea nu va intra probabil in vigoare inainte de alegeri, iar dupa acestea, cine stie cine care va fi majoritatea parlamentara si ce decizii va lua ea.

Semnalul catre Bruxelles este insa dezastruos, dupa cum recunoaste insusi ministrul Justitiei: "Chestiunea modificarii procedurii de numire a procurorilor trebuie privita prin prisma raportului pe justitie al Comisiei Europene, care mentioneaza stabilitatea cadrului legislativ si institutional al Ministerului Public drept criterii de apreciere ale indeplinirii benchmark-urilor. Personal, in concluzie, nu cred ca este cel mai bun moment pentru o astfel de modificare",

Numirea procurorilor, inclusiv cei sefi, de catre presedinte are o logica. El este personalitatea cu cea mai mare autoritate publica, data de numarul foarte mare de voturi cu care este ales.

Bun sau rau, este demnitarul cu cea mai mare reprezentativitate.

CSM ar putea prelua legitim aceasta prerogativa abia dupa ce puterea judecatoreasca va ajunge la statura si prestigiul pe care trebuie sa le aiba in mod normal si de care este foarte departe in acest moment.

CSM nu este cu nimic mai credibil si mai reformat decat Justitia insasi.

Vorbind concret, Traian Basescu a dovedit o mult mai mare determinare anticoruptie, decat CSM, lucru pe care Comisia Europeana il stie.

Parlamentul nu s-a multumit insa cu aceasta sfidare a CE. Presedintii celor doua Camere au simtit nevoia sa se dea si individual in stamba.

Hotii striga: "Hotii!"

Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu au descoperit abia acum, cu stupoare, ce nedreptate cumplita a suferit legislativul pe 23 iulie. Atunci, Comisia Europeana si-a permis ca in raportul pe Justitie sa critice politizarea de catre Parlament a cazurilor de coruptie la nivel inalt si sa ii cerea acestuia un "consens fara echivoc" in sustinerea luptei anticoruptie.

Fata in fata cu asa jignire, Vacaroiu si Olteanu se vorbira si se chibzuira cum sa repereze onoarea parlamentarului roman, ma-ntelegi?

Si au intocmit o scrisoarea batatoare de obraz catre seful Parlamentului European, un fel de omolog al lor adicatalea.

"Intrucat in raportul comisiei se fac mai multe referiri critice la adresa Parlamentului Romaniei, pentru noi este anormal ca prima institutie fundamentala a statului de drept sa nu fi fost consultata", scriu Olteanu si Vacaroiu.

Just? Nu. Nicidecum, pentru ca raportul a fost intocmit de experti pe baza unor constatari facute in vizite la Bucuresti cu ocazia carora au fost, de altfel, tratati cu mult dispret de autoritatile romane.

Oamenii au vazut, au notat, au tras concluziile si le-au pus pe hartie.

In plus, cele constatate de ei se vad cu ochiul liber. La momentul intocmirii raportului, niciun parlamentar nu primise aviz de urmarire penala. Chiar si acum Adrian Nastase sta cuibarit dupa imunitatea mentinuta de colegii sai, iar Miron Mitrea ar fi in exact aceeasi situatie daca, mai abil, n-ar fi demisionat.

"Datoria Comisiei era aceea de a evalua in mod obiectiv demersurile autoritatilor executive romanesti pentru continuarea reformei sistemului judiciar si accelerarea luptei impotriva coruptiei, si nu decredibilizarea Parlamentului national", sustin ofuscati cei doi, pretinzand ca, in cei trei ani si jumatate din actuala legislatura, Parlamentul Romaniei nu a avut nici o interventie in actul de justitie.

Just? Nu. Pe de-o parte pentru ca Parlamentul obstructioneaza cu nerusinare actul de justitie prin mentinerea imunitatii cel putin in cazul Adrian Nastase, substituindu-se atat organului de ancheta cat si celui de judecata.

Pe de alta parte, in acest fel, sa ne fie iertat, Parlamentul se decredibilizeaza singur si apoi este teribil de revoltat ca nu a prostit Comisia Europeana.

"Nu putem ascunde ca in randul multor cetateni decizia CE privind continuarea procesului de monitorizare a Romaniei a produs anumite frustrari. Acest fapt creeaza sentimentul ca Romania ar fi un stat de rangul doi in UE", mai scriu Olteanu si Vacaroiu.

Nu mai spuneti! Dar de ce e Romania monitorizata? Pentru ca monitorizarea a fost inclusa in tratatul de aderare, ratificat de Bucuresti fara cea mai mica obiectie.

UE cerea de la noi justitie serioasa si anticoruptie eficienta si a decis sa stea cu ochii pe noi pana le avem. Cum acestea n-au aparut, monitorizarea continua.

Frustrant intr-adevar. Si de ce nu scapam de ea? Pentru ca nu facem ce ni se cere si ce am acceptat sa facem. Ba dimpotriva. Atacam DNA si schimbam procedura de numire a procurilor sefi. Cine e oare de vina atunci pentru statutul de rangul al doilea?

Scrisoarea lui Olteanu si Vacaroiu la pachet cu legea votata de Senat reprezinta halucinante mostre de nerusinare a politicianului roman cu care Comisia Europeana incepe sa faca cunostinta.

Raspunsul de la Bruxelles nu va fi cel asteptat de epistolarii ofuscati. El va consta cel putin in continuarea monitorizarii, daca nu chiar in aplicarea de sanctiuni.

Si sunt gata sa pun pariu ca daca ar fi sa o ia de la capat, Uniunea Europeana nu s-ar mai lega la cap cu tara celor 322.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

Anchetă împotriva TikTok în UE. Funcția care recompensează timpul petrecut pe aplicație ar putea fi suspendată

Comisia Europeană a deschis luni, 22 aprilie, o anchetă împotriva noii aplicaţii TikTok Lite şi ameninţă să suspende, începând de joi, o funcţie a reţelei de socializare chinezeşti...