Cum a murit -perla- industriei brasovene

   

Perla industriei brasovene, Roman SA, a ajuns in stare de faliment.

Daca in anul 1989, avea 20.000 de salariati si a produs peste 12.000 de camioane, in 2012 mai are 300 de salariati si produce 100 de camioane la 2-3 ani.

O firma din Malaezia, castigatoarea licitatiei
In septembrie 2003, Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, a decis privatizarea uzinei Roman SA pentru 1 euro. Oficial decizia a fost luata deoarece intreprinderea intampina dificultati la plata utilitatilor si a salariilor. Roman Brasov detinea la acel moment 100 de hectare de teren, societatea avea insa pierderi de peste 23 milioane euro si datorii de 91,7 milioane euro. Castigatoare a licitatiei de privatizare a fost declarata o obscura firma din Malaezia, Pesaka Astana, de altfel singura participanta la licitatie. Firma din Kuala Lumpur era unul dintre principalii clienti externi ai Roman, producatorul roman de autovehicule livrand catre firma din Malaezia cisterne si transportoare de tunuri si munitie. Presa a aflat ca Pesaka Astana SDN BHD facea de zece ani afaceri cu uzina brasoveana.
Simulacru de privatizare
Prin contractul de privatizare, semnat de Ovidiu Musetescu, presedintele Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Proprietatii Statului (APAPS), Pesaka Astana a achizitionat 94% din actiunile Roman SA, la pretul simbolic de 1 euro. Malaezienii se obligau sa efectueze investitii tehnologice si de mediu de aproape 4 milioane de euro din fonduri proprii si de 45 milioane euro din credite. Pesaka mai avea obligatia sa mentina nucleul productiv de construire si asamblare de autocamioane in asa fel incat traditia de 50 de a uzinei sa se pastreze. Cumparatorul se mai obliga sa plateasca pretul rezultat ca urmare a conversiei pachetului datoriilor societatii Roman catre Distrigaz si Electrica. Pesaka n-a fost insa nicio zi investitorul real care urma sa obtina uzina Roman. Din pacate pentru brasoveni, acest contract de privatizare a fost o iluzie. In realitate pesedistii brasoveni au orchestrat impreuna cu Adrian Nastase un simulacru de privatizare pentru a pune mana pe Roman SA. Mai exact pe terenurile intreprinderii, ei neavand niciun interes sa continue productia de autocamioane.
Actionar majoritar, fara licitatie
La scurt timp de la privatizare, Guvernul Nastase a emis hotararea de Guvern 24/2004 prin care a stabilit noul actionariat la SC Roman SA: Pesaka Astana-10%, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania - UGIR 1903 - 3%, Camera de Comert si Industrie Brasov - 5%, Universitatea Transilvania - 2% si Asociatia Pro Roman cu 80%
Asociatia Pro Roman a fost constituita de mai multi politicieni si oameni de afaceri cu interese in jurul puterii politice din acel moment. Presedinte al asociatiei a fost ales omul de afaceri Ioan Neculaie.
Nimeni nu stie cu siguranta motivele pentru care o asociatie, Pro Roman, a fost investita actionar majoritar, fara licitatie. De ce nu a fost cautat un alt investitor daca Pesaka Astana nu si-a indeplinit obligatiile asumate la semnarea contractului de privatizare? Ziarele vremii au sustinut ca pesedistii brasoveni l-ar fi convins pe Adrian Nastase ca este mai bine asa pentru toata lumea.
Ingineria lui Neculaie
Noul presedinte al actionariatui majoritar, Ioan Neculaie, a trecut la treaba. Nu pentru a produce camioane, ci pentru a scoate total actionarul malaezian si pentru a-si consolida pozitia in interior prin eliminarea celorlati oameni de afaceri si politicieni din asociatia Pro Roman. Desi ar fi trebuit sa dea bani pentru Roman SA si sa comande peste 1.000 de autocamioane, Pesaka Astana pana acum n-a dat niciun ban si n-a comandat niciun autocamion. N-a platit nici macar un salariu pana la aceasta data, asa ca nu vad cum va investi de-acum incolo. Dar, daca s-a bagat in chestia asta, ar trebui sa mearga pana la capat si sa scoata banii. Roman SA nu este o dugheana, ci o uzina mare, cu peste 2.800 de salariati care trebuie sa aiba de lucru. Acum, toti marii investitori ne-au lasat singuri, spunea Ioan Neculaie in 2004.
Momiti cu bani de imprumut
Pentru infiintarea parcului industrial, deoarece Asociatia Pro Brasov nu era societate cu scop lucrativ, a infiintat societatea Pro Roman. Pentru a obtine controlul societatii, Ioan Neculaie a incheiat un contract de imprumut cu asociatia, in nume propriu pentru suma de 1.65 miliarde lei vechi, aproximativ 35.000 dolari. Banii erau necesari pentru ca asociatia sa-i verse in contul statului asa cum se obligase prin contractul de privatizare. Imprumutul a fost garantat cu cele 80% din actiuni detinute de asociatie la SC Roman SA. Ceilalti actionari dandu-si seama ca vor pierde actiunile daca nu restituie banii pana la data convenita i-au cerut lui Niculae contul in care sa restituie suma. Ca un bun afacerist, Niculae le-a dat un cont gresit.
Inscriere dubioasa la Registrul Comertului
In 30 aprilie 2004, cu o zi inainte de scadenta din contract au incercat sa vireze suma de la BCR sucursala Titulescu la BCR Brasov in contul ce le fusese indicat, telefonic, de un om al lui Neculaie. Contul indicat nu figura insa ca apartinandu-i omului de afaceri. A doua zi, dupa expirarea termenului de plata, Neculaie s-a prezentat la Registrul Comertului unde s-a inscris ca proprietar al celor 80% din actiuni. Acest fapt s-a realizat cu complicitatea unui judecator de la Registrul Comertului, avand in vedere ca inscrierile la Registru se fac doar prin decizii judecatoresti si nu pe baza unor contracte de imprumut.
Neculaie a acuzat hienele
In 2004, a inceput o batalie deschisa intre Pro Roman si Neculaie. Confruntarea dintre cele doua tabere s-a lasat cu mai multe procese si o sumedenie de articole in presa. Milionarul care pusese deja mana pe fabrica nu s-a mai ferit sa-i acuze direct pe cei care statusera in spatele asociatiei din care el insusi facuse parte, ba chiar fusese presedinte al Consiliului de Administratie. Se gandeau ca isi vor imparti fabrica, ca hienele, i-a acuzat in presa Neculaie pe membrii asociatiei din care si el facuse parte si pe care chiar o condusese.
Ani de procese
Dupa ce a devenit titularul actiunilor, Ioan Neculaie a recurs la mai multe procedee pentru a-si ascunde urmele: a facut mariri de capital, a vandut bunuri ale Roman SA, a imprumutat Roman SA cu bani de la alte firme aflate in propietatea sa, a trecut actiunile Roman SA la purtator pentru a nu se sti cine este proprietarul etc. Ioan Olaru, devenit presedinte al Asociatiei Pro Roman, l-a actionat in judecata pe Neculae, iar in 2010 a castigat. Dupa ani de procese, in martie 2010, Curtea Suprema a decis, printr-o sentinta definitiva si irevocabila, ca pachetul de 80% din actiunile Pro Roman sa fie trecut in proprietatea Asociatiei Pro Brasov. In ianuarie 2012 Tribunalul Brasov a dispus inscrierea in Registrul Comertului a actionariatului din 2004, cand Asociatia Pro Brasov, al carei presedinte este acum Ioan Olaru, detinea 80% din actiuni din societatea care administreaza uzina Roman SA.
Toata lumea in faliment
Registrul Comertului refuza si astazi sa puna in aplicare decizia Tribunalului deoarece nu stie cum sa scrie acest lucru. Acum, Ioan Neculaie isi joaca o ultima sansa pentru a scapa de raspunderea juridica: falimentul Roman SA. In februarie 2012 a depus la Tribunalul Brasov o cerere de insoventa, ce va duce la radierea companiei si automat la lipsa raspunderii juridice. De partea cealalta, si compania Pro Roman SA, redevenit actionarul Roman SA, in urma sentintelor judecatoresti, a fost declarat oficial in faliment, conform lichidatorului societatii - Info-Dip Insolvency - pentru o datorie de peste 50 de milioane de lei catre fostii actionari ai societatii. Astfel, perla coroanei industriei brasovene va disparea, ramanand in urma cativa politicieni si afaceristi brasoveni proprietari peste terenurile Roman SA. Rezultatul muncii a zeci de mii de brasoveni de-a lungul mai multor decenii este un nor de praf si niste terenuri ramase pentru speculantii imobiliari.
Caseta
Cine sunt cei doi rivali
Ioan Neculaie (54 ani) detine producatorul de autocamioane Roman Brasov, hotelul Piatra Mare si complexul Favorit din Poiana Brasov, grupul de firme Prescon profilate pe productia de materiale de constructie si pe constructii civile si industriale si echipa de fotbal FC Brasov. A cochetat cu politica, in 2008, candidand pentru Senat. A pierdut la redistribuire. Este cel mai bogat brasovean, conform ultimei editii a topului Forbes 500 miliardari, cu o avere estimata la 80 - 82 milioane de euro. Potrivit evaluarii aceleiasi reviste, omul de afaceri Ioan Olaru, adversarul declarat al lui Neculaie, are o avere de 11 - 12 milioane de euro. Detine mai multe hoteluri in Poiana Brasov si conduce grupul Oligopol, care inglobeaza 15 firme. Olaru mai este implicat intr-un litigiu cu Neculaie. Motivul conflictul intre cei doi oameni de afaceri este un teren de 892 de metri patrati, apartinand lui Olaru, pe care Nicolae a construit abuziv o parte a hotelului Piatra Mare.
Istoria uzinei de autocamioane
Uzina brasoveana a fost infiintata in 1921 sub numele de ROMLOC, producand pe atunci material rulant, mai tarziu motoare si automobile. In 1938, fabrica a inceput sa produca armament. Dupa venirea comunistilor la conducere, in 1953, firma ia denumirea de Steagul Rosu. Treptat s-a specializat in domeniu, mai tarziu ajungand la autoutilitare. Linia de productie a fost pornita in 1971 cu un model motorizat Diesel sub licenta MAN. Cumpararea acestei licente a fost urmata de o ampla dezvoltare tehnologica si umana a Uzinei Steagul Rosu (in perioada 1971-1974, urmata de 1975-1979) in acelasi ritm cu intreaga industrie romaneasca, care depindea de transporturi. In 1977 se ajungea la productie record de 33.000 de masini, pe an. Daca in 1954 fabrica avea 4.400 de salariati, in 1978 s-a ajuns la 26.000. Celebrele modele Carpati, Bucegi, ROMAN sau DAC au fost exportate, in tarile CAER, Statele Unite sau spre destinatii mai exotice precum China, Thailanda sau Peru in regim barter sau de compensare a datoriilor. In anul 1989, uzina avea 20.000 de salariati si a produs 12.888 de camioane.
Prima revolta anticomunista
Cea mai buna perioada pentru angajatii uzinei au fost in anii '70. Muncitorii lucrau in trei schimburi, si sambata si duminica. Salariul mediu era in jur de 3.000 de lei. Odata cu deceniul opt, nivelul de trai s-a prabusit si au urmat intarzieri mari la plata salariilor. In vara anului 1987, muncitorii au iesit in strada si au protestat la Prefectura, sediul Judetenei de partid de atunci. Zeci de oameni au fost ridicati de securitate, batuti si torturati saptamani la rand. ...
Joi, 16 August 2012, ora 09:08
Sursa: 1235 - Cotidian Brasov

Articol citit de 1579 ori


1235 - Cotidian Brasov
Cele mai citite stiri
Noua metoda de inselaciune: "bancnota din parbriz"
Daca gasesti o bancnota de 100 de lei in parbrizul masinii ai mare grija, nu este ceea ce crezi! ...
Uzina in care s-a fabricat primul strung romanesc a ajuns o ruina. Cu cate milioane de euro incearca s-o vanda proprietarii actuali
Uzina Hidromecanica din Brasov a avut o istorie de 135 de ani, dar este acum in faliment. Actualul ...
Cine ne canta si ne incanta in acest an la Oktoberfest?
Cine ne canta si ne incanta in acest an la cel mai asteptat festival de peste toamna? Nume vechi, ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor