Reexaminand 2016, un an care modifica dinamici mari: Efectul Trump si de ce trebuie salvata UE

Autor: Daniel Daianu - membru in CA al BNR
Joi, 29 Decembrie 2016, ora 18:21
7174 citiri

Anul 2016 este definit de fapte ce modifica dinamici mari (asa numite in engleza "game changers"): Brexit, alegerile din SUA, pierderea referendumului de catre Matteo Renzi in Italia, atacuri teroriste in serie etc.

Sindromul Brexit

Brexit, ascensiunea unor formatiuni politice eurosceptice, extremiste, exprima tendinte sociale si economice profunde; nu este in primul rand rezultatul unui oportunism politic de conjunctura al unor politicieni populisti.

Un fel de autism a caracterizat elite politice, in ceea ce au facut in anii de pre-criza si in criza.

Imbratisarea unei paradigme simpliste ilustrata de teze precum globalizarea neingradita este win-win mereu, dereglementarea financiara este buna, inflatia scazuta asigura stabilitatea, distributia veniturilor conteaza putin etc, ele toate au invitat situatia de acum in larga masura.

Efectele noii revolutii tehnologice (digitalizare, robotizare, noi materiale etc) nu sunt de subestimat, dar a nu accepta ca politici publice au fost nu arareori gresite este o negare a realitatii, care se intoarce ca un boomerang. Populismul nu vine din cer; exista un context social si economic ce il favorizeaza.

Drept este ca statul providential are excrescente si este sub asediu, fiind nevoie de corectii majore.

Acum insa cu mare greutate pot fi inversate tendinte, procese. Mai ales cand multi au sentimentul ca distributia poverii nu este echitabila - ca lipsesc fairplay-ul si criterii de echitate in decizii.

Sistemele sociale au inertie mare si grupuri de interese se opun la reforme.

Nici nu se invata din istorie. Sa ne amintim cum a venit national-socialismul la putere in Germania in perioada interbelica. Sau bolsevicii in Rusia. Cand vremurile economice sunt foarte grele pentru paturi largi din societate, cand elite ignora, nu asculta, lucrurile pot usor derapa.

Keynes a scris Consecintele Pacii de la Versailles, dar putini intre politicienii de varf ai vremii au inteles mesajul, avertismentele.

Se afirma ca globalizarea este de nestopat; se ignora insa ca tehnologia nu este singurul determinant. Epoca victoriana, la finele secolului XIX, a fost dominata de globalism si a sfarsit printr-un razboi mondial urmat in interbelic de Marea Depresiune.

Nu exista predeterminare in viata sociala si politica, unde interesele sunt adesea divergente; nu mai vorbesc de interese nationale ce intra in coliziune.

Uniunea sub asediu

Mult timp, partide mainstream au subestimat costurile globalizarii, un deficit democratic adancit intre cetateni si guverne, intre cetateni si institutiile europene. Criza financiara si economica, valul de imigranti, terorismul au oferit sansa curentelor anti-establishment sa iasa la rampa.

Rusia este foarte activa in arii proxime. Nu avem aranjamente de securitate clare pe continent.

Este nevoie de solidaritate in Uniune; ea trebuie sa fie aparata si din ratiuni geopolitice. Din pacate, opereaza tendinte centrifuge puternice; exista o atitudine tot mai tranzactionista intre statele membre, care se vede si in modul de a judeca bugetul comun, al UE.

O afirm si ca membru al Grupului la Nivel Inalt condus de Mario Monti, care va prezenta curand institutiilor europene un raport privind finantarea bugetului UE.

Nesansa timpurilor actuale este ca, in timp ce logica economica cere integrare mai adanca, o logica politica cere "pauza". Aceasta pauza este dictata si de constatarea ca multi cetateni nu vor mai multa integrare; ei vor ca statele nationale sa raspunda la temerile si nevoile lor.

Contractele sociale sunt intre cetateni si guverne nationale, ceea ce se omite adesea in interpretarea metabolismului UE.

Daca raportam bugetul UE, de cca 1% din PIB-ul UE, la bugetele nationale ca pondere in PIB-ul cumulat (cca 50%), revenim cu picioarele pe pamant. Intelegem de ce oamenii vad responsabili principali pentru ce li se intampla guvernele nationale.

Institutiile europene joaca un rol insemnat in tabloul de ansamblu, dar nu decisiv in sensul intelegerii contractului social.

In penultimul Foreign Affairs (sept-oct) din acest an, a aparut un text intitulat "Intoarcerea statelor natiune in Europa"; este de notat numai si pentru ca a aparut in poate cea mai influenta revista de politica externa americana.

Aminteste de o carte a lui William Pfaff, de acum mai bine de doua decenii, "The Wrath of Nations".

Populismul este de inteles si prin frica oamenilor de necunoscut, de pericole ca terorismul, fata de incertitudini mari, prin nevoia de protectie. Cum mai aproape de cetateni sunt autoritati publice nationale, este fireasca intoarcerea spre interior - o atitudine inward-looking.

Oamenii au sentimentul ca nu mai au control asupra vietii lor si cer sprijin, protectie. Pentru ca Uniunea sa reziste in vremuri tulburi o intarire a statelor nationale in anumite privinte pare inevitabila.

Aceasta asertiune suna poate paradoxal. Desi progrese se fac, vedem cat de greu se realizeaza in UE colaborarea serviciilor de intelligence, in alte domenii sensibile ca protectia frontierelor.

Dupa teoria ciclurilor lungi (a lui Kondratiev, inrudita cu cea a lui Schumpeter), am fi in faza unui downswing, care este specific perioadelor ce urmeaza unor, sau sunt definite de crize acute. Iar noua revolutie tehnologica, digitala nu asigura o revitalizare rapida, cu creatie de locuri de munca adecvata.

Faze de declin sunt insotite de tulburari, anomii sociale. Si asa putem intelege tentatii politice autoritariste.

In democratii liberale, in vremuri dificile, se poate face apel la masuri de natura autoritarista; sa ne gandim, de pilda, la lupta contra terorismului (care cere mijloace extinse de supraveghere), la razboiul informatic si comunicational.

Franta, de pilda, este de mai bine de un an sub stare exceptionala (prevazuta in Constitutie). Dar una este sa recurgi la asemenea masuri respectand reguli de baza ale democratiei si altceva sa denaturezi sistemul.

Administratia Trump

Dincolo de numiri in pozitii cheie (unde apar militari de rang foarte inalt si oameni din business ce duc cu gandul la ceea ce presedintele Dwight Eisenhower a numit complexul militaro-industrial), este bine sa asteptam masuri concrete ale noii administratii.

Sintagma "Making America great again" poate fi interpretata in mai multe feluri.

Intr-o logica geopolitica, poate semnifica preocuparea de a mentine suprematia SUA in lume pe plan economic, militar, tehnologic - un statut erodat in ultimele decenii; preocuparea de a face fata la pericole neconventionale. Este de vazut ce mijloace si cum vor fi utilizate in acest scop.

In masura in care ar exprima continuarea unui angajament pentru un regim international deschis, este favorabil pentru Uniune. Aceasta ar fi o apreciere a cadrului general de analiza, fiindca totul este de nuantat intr-o lume atat de complicata si perturbata.

O noua "doctrina" economica si militara a SUA, admitand ca se va putea vorbi de asa ceva, daca va fi imbibata cu pragmatismul specific americanilor, ar trebui sa tina cont de istoria secolului XX, de necesitatea ca Europa sa nu redevina teren de rivalitati "istorice", sa nu fie reinviati strigoi ai trecutului.

Un divort de catifea intre UE si Regatul Unit ar limita stricaciunile pentru toti in Europa.

Ordinea mondiala

UE este in impas. Zona euro sufera in continuare, desi o revenire economica are loc sprijinita fiind de masurile non-standard ale BCE.

Exista tendinte protectioniste in spatiul global ce ar fi ranforsate de intentii ale administratiei Trump; tensiuni geopolitice maresc incertitudinile.

Ordinea geopolitica, intr-o lume multipolara, este mai neclara. Intervine aici ascensiunea Chinei, care devine pentru America in secolul XXI ceea ce a fost URSS ca rival geopolitic in secolul XX; ma refer nu atat la conflictul ideologic.

Vremurile pe care le traim, care inseamna si conflicte, razboaie neconventionale/hibride (cibernetice, informationale/manipulare a opiniei publice), cer eforturi de crestere a robustetei economiei nationale, de aparare a centrilor nervosi autohtoni, a infrastructurilor de baza.

Un stat cu institutii slabe isi reduce sansele de a face fata la asemenea pericole, care nu sunt ipotetice; unele se concretizeaza deja fatis, altele sunt mai putin vizibile.

Ce urmeaza?

Conteaza enorm cum vor fi alegerile din Olanda, Franta, Germania, probabile anticipate in Italia.

Riscurile politice sunt cele mai mari pentru Uniune in anul ce vine. Ce va face concret noua administratie americana conteaza nu mai putin decat alegerile din tari europene.

Fiindca ordinea in Europa, in lume depind in mod covarsitor de soarta Uniunii, de cea a NATO, de relatia transatlantica. In Europa avem nevoie de aranjamente de securitate care sa garanteze frontierele nationale, ale Uniunii. Altminteri, se vor accentua tendinte de fragmentare, de resuscitare a unor tentative de regandire a geografiei politice.

Anul 2017 poate face diferenta intre un inotat prin mal al Uniunii si accentuarea fragmentarii. Pe plan international, pare ca ne intoarcem intr-o lume modelata precumpanitor de "Realpolitik"', cu interese nationale mai pregnante, in dauna a ceea ce s-ar numi interese ale comunitatii internationale.

Este de vazut ce inseamna, cum sunt definite interese nationale. UE ar pierde in masura in care forta sa de atractie, acel "soft power" sunt erodate, din cauze externe si interne.

Uniunea este un bun public al europenilor si trebuie sa fie salvata; a ajutat refacerea economica a Europei democratice dupa Al Doilea Razboi Mondial si a sprijinit tari central si est europene dupa 1989 sa construiasca institutii democratice.

Si ratiunea de a fi a UE nu este sfarsita.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos
Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos
Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...
TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi
TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi
TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară care le va permite creatorilor să distribuie conținut video narat cu orice voce doresc, prin intermediul unei noi tehnologii...
#Brexit efecte Marea Britanie, #alegeri SUA efecte , #Marea Britanie