Marea Britanie, o tara prabusita?

Teama de viitor, frustrarile si aroganta unei parti din electoratul britanic, in special a celui englez s-ar putea sa ne fi salvat pe noi ceilalti.

Abil manipulati de politicieni fara scrupule interesati doar de accesul la putere, pe fondul superficialitatii politice a premierului David Cameron, in pofida intelectualitatii, a expertilor si a tineretului interesat in viitor, in furia lor lipsita de sens, muncitorii saraci ai marilor orase engleze si taranimea in varsta au reusit ce si-au propus. "Sa-si ia tara inapoi!". Sa redevina "independenti".

Sperand ca in felul acesta o vor duce mai bine. Dorind o solutie facila, una binara (in-out) pentru un cumul de provocari din cele mai complexe.

Solutia lor frivola la provocarile globalizarii, la scaderea competitivitatii economiei britanice, la riscurile prabusirii Orientului Mijlociu si la agresiunea asupra Europei a Rusiei a constat in iesirea din UE. Adica fuga de realitate. Din fericire pentru noi ceilalti, Brexitul a devenit un mare fiasco!

In doar 48 de ore, speranta s-a transformat in deziluzie. Ce au obtinut britanicii prin Brexit?

Politic, pe fondul unei paralizii politice interne, li se destrama tara.

Economic, sunt mai saraci si colectiv, cu cateva sute de miliarde de lire sterline fugite din economia britanica, si individual, prin devalorizarea lirei.

Social, si-au "franjurat" propria societate de-a lungul mai multor linii de fractura, intre pro-europeni si anti-europeni, intre tineri si cei mai in varsta, intre nordul scotian si irlandez si sudul englezo-galez.

Nu in ultimul rand, international, decizia britanicilor a creat reale unde de soc, pietele si societatile resimtindu-se in urma acelei decizii. Nervozitatea pietelor este din ce in ce mai mare, mai toate bursele mari, in Europa, America de Nord si Asia scazand semnificativ. Din cauza interdependentei crescute, britanicii nu se saracesc numai pe ei, ii saracesc si pe altii.

Pe de alta parte, asa zisa victorie a demagogilor si populistilor britanici, a radicalilor de tip UKIP, poate deveni contagioasa, avand un efect catastrofal asupra altor cateva state europene. Si lista nu este chiar mica. Antieuropenii din Franta, Danemarca, Suedia, Austria, Grecia, Ungaria se pregatesc sa fructifice starea de confuzie creata, in unele tari ei cerand deja organizarea de referendumuri similare.

Pentru o evaluare mai exacta a consecintelor de ordin economic sau social, avem nevoie de timp, in special pentru a depasi emotia mare a deciziei de parasire a UE. Pietele se pot linisti, tranzactiile economice pot reveni la normal si ceea ce pare astazi o catastrofa economica, pe termen mediu, ar evolua intr-o situatie mult mai putin complicata.

Dar din punct de vedere politic nu avem dubii ca Marea Britanie traverseaza o profunda criza politica, ce poate avea ca rezultat insasi disparitia tarii in actuala sa forma.

In loc de Marea Britanie, in cateva luni, este posibil sa avem o mica Anglie si o Scotie si mai mica, teritorial si demografic, dar mare prin europenitatea ei.

Prin pericolul destructurarii sale, Marea Britanie, din a cincea putere economica, a lumii s-ar putea transforma intr-un stat prabusit, falimentar (failed state), un caz extrem de interesant din punct de vedere al teoriei relatiilor internationale si al stiintei politice.

Astfel, britanicii ar completa dubla lista atat a statelor destructurate incepand cu 1989 (URSS, fosta Federatie Iugoslava, Cehoslovacia), cat si pe cea a imperiilor destructurate incepand cu 1918.

Pentru a ramane in UE, scotienii sunt hotarati sa iasa din Marea Britanie, mai ales ca se simt tradati in promisiunile facute de englezi acum doi ani pentru a-i convinge sa nu sustina referendumul pentru independenta Scotiei.

Aripa unionista irlandeza a inceput sa se agite si ea, integritatea teritoriului Regatului Unit depinzand mai mult de inteligenta politica a Dublinului decat de Londra. Toate aceste puternice tendinte secesioniste cresc rapid si dramatic pe fondul paraliziei politice engleze.

Atat Partidul Conservator, cat si cel Laburist trec prin mari framantari interne, ambele fiind conduse de lideri infranti si ca atare contestati.

Chiar mai grav decat atat, asa-zisa victorie a taberei "leave" nu poate fi valorificata, Boris Jonhson fiind deja huiduit de mai multe ori in Londra, iar Nigel Farange, ulterior recunosterii minciunilor folosite in campania electorala, devenind cel mai impopular politician britanic.

In acest moment, politica britanica este una fara lideri. Sa fie oare noul primar al Londrei, fiul unor emigranti pakistanezi, omul providential care poate uni din nou Marea Britanie, salvand-o in acest fel?

Mi-ar placea sa vad asa ceva si ca o pedeapsa data superficialitatii si, mai ales, arogantei politice. Un pakistanez, un fiu de emigrant, salveaza Coroana. Victoria meritului individual asupra etnicitatii golita de continut. Necesar si corect. Marea Britanie nu merita sa fie distrusa intr-o maniera asa de jalnica.

Sa avem grija de englezul din noi

Criza britanica reprezinta o oportunitate pentru noi, romanii. Ca si alta data in istoria umanitatii, avem sansa noi, ceilalti ramasi in UE, sa invatam din nenorocirile altora, sa evitam greselile lor, pentru a nu plati si noi acelasi pret.

In primul rand, sa intelegem ca UE este precum aerul, doar atunci cand iti lipseste iti dai seama de importanta ei. Globalizarea ne-a rasfatat cativa ani, ne-a oferit multiple beneficii, dar ne-a lasat si fara prea multe optiuni.

Pentru a putea reusi, razbate, trebuie sa ramanem impreuna in UE, solidari, "toti pentru unu si unul pentru toti".

Intr-o epoca in care conteaza in primul rand civilizatiile, principala schimbare calitativa in structura relatiilor internationale, chiar si Marea Britanie este prea mica.

Acum cateva zile, presa internationala publica o analiza comparativa intre SUA si China, plecand de la numarul de super-calculatoare pe care fiecare il detine. Chinezii sunt pe primul loc, detinand deja 167 de supercalculatoare, fata de cele 165 ale americanilor. Cel mai rapid supercalculator din lume se afla tot in China, Sunway TaihuLight. Cate astfel de supercomputere au britanicii? Doar 12. La acest capitol nici celelalte state UE nu stau mai bine, Franta avand doar 18 bucati, iar Germania 26. Cifrele vorbesc de la sine.

In al doilea rand, noi romanii trebuie sa avem grija de "englezul" din noi, nu care cumva, intaratat din interior sau din afara, "sa se umfle tarata in el" si, precum vaca din poveste, sa dea cu piciorul, rasturnand laptele.

Aderarea la UE a fost o decizie foarte inteleapta. Teza lui Eugen Lovinescu continua sa fie corecta, indrumandu-ne. Fara a fi perfecta, "calea europeana" este in continuare de preferat celei ruso-turcesti sau eventual variantei local-traditionale.

Intre Rusia si UE nu mai exista mijloc, nu mai exista neutralitate. Cine nu crede sa-i intrebe pe ucrainieni la ce i-a ajutat "neutralitatea", garantata inclusiv in scris, de Rusia.

Ca si englezii, si noi suntem sensibili la cuvinte precum "independenta". Ca si englezii, si noi avem un nivel ridicat de aroganta, privindu-i pe ceilalti din regiunea noastra de sus. Ca si in Anglia, muncitorimea noastra este saraca si frustrata, taranii se tem de lumea exterioara si de viitor, cei batrani stiu mai bine ce le trebuie celor tineri, iar cei tineri fug de politica, crezand ca asa le va fi mai usor.

Cine i-a reconfirmat in functii, la ultimile alegeri, pe cei acuzati sau chiar vinovati de coruptie? Muncitorimea saraca, cei in varsta si cei de la tara, cu un scazut nivel de educatie.

Ingredientele esecului britanic se regasesc intr-o mare masura si in societatea romaneasca. Sunt mai responsabili si mai competenti politicienii romani? Insa, spre deosebire de britanici, noi mai avem timp sa invatam din greselile lor si sa evitam "capcana britanica", a solutiei facile.

Inca mai avem timp sa fim mai inteligenti si mai realisti.

Am putea incepe prin a-l convinge pe Rares Bogdan, de dragul deontologiei profesionale, ca atunci cand il invita in studiou pe domnul Puric, sa invite pe cineva si din tabara pro-occidentala, pentru a putea da telespectatorului roman sansa de a compara argumentele.

Altfel, invitarea permanenta a domnului Puric, pentru a denigra UE, fara a avea argumente, s-ar putea numi manipulare. Macar in Marea Britanie presa a fost profesionista. Au manipulat numai politicienii. Bineinteles, doar cei care-si iubesc tara in fiecare zi.

Iulian Fota este fost consilier prezidential pe probleme de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...