Va supravietui Uniunea Europeana crizei economice?

Criza economica se dovedeste a fi cea mai mare provocare a Uniunii Europene, chiar si cei mai convinsi sustinatori fiind de parere ca alianta incepe sa dea gres.

Liderii politici europeni se concentreaza, in acest moment, pe politicile interne, nereusind sa se puna de acord in privinta masurilor ce ar trebui luate pentru a combate criza la nivel european.

De asemenea, unii cred ca Banca Centrala Europeana ar trebui sa-si faca griji din cauza recesiunii, in timp ce altii sunt de parere ca inflatia este un aspect mai grav, in timp ce fiecare lider incearca sa protejeze locurile de munca din propria tara, in detrimentul celorlalte state membre.

De altfel, alegerile pentru Parlamentul European au adus in prim plan si lipsa de interes a cetatenilor UE, doar 43 de procente dintre acestia venind la vot, un procentaj record, in ciuda votului obligatoriu in unele tari. S-a observat o crestere a ponderei partidelor de extrema dreapta, opuse Uniunii Europene si imigrantilor din tarile sarace, dar si a partidelor ecologiste.

Cu toate acestea, "modelul european", ce presupune implicarea semnificativa a guvernelor in economie, supravegherea atenta a sistemului financiar, industriei si pietei muncii, sisteme de asigurari de sanatate si pensii de stat, este laudat de multi, drept o alternativa a sistemului anglo-american, un model caracterizat de o piata libera si de foarte putine reglementari, scrie The New York Times.

Totusi, desi criza ipotecilor a inceput in Statele Unite, Europa sufera mai mult din aceasta cauza. Potrivit Fondului Monetar International (FMI), bancile europene detin mai multe active toxice decat cele americane si au reusit sa scape de mult mai putine dintre acestea, pana acum.

De asemenea, deficitele de buget sunt in crestere, iar somajul, in special in randul tinerilor, se afla la cel mai inalt nivel din ultimii zece ani.

Astfel, multi economisti sunt de parere ca economia din cadrul Uniunii Europene isi va reveni mult mai greu decat cea din Statele Unite.

Binele national vs binele comun

Cele mai mari tensiuni au fost, intotdeauna, cele create de lupta intre prioritatile nationale si interesul comun. In timpul crizei, problemele nationale au avut castig de cauza, liderii protejand industria, muncitorii si votantii din propria tara.

Cele mai grave dezacorduri sunt intre Germania si Franta, motoarele economiei UE, atat presedintele francez, Nicolas Sarkozy, cat si cancelarul german, Angela Merkel, punand accentul pe interesul national.

Ei se cearta si din cauza rolului pe care ar trebui sa-l joace cheltuielile publice, dar si al BCE. In timp ce Sarkozy doreste sa acorde pachete de stimuli mai mari si sa ofere o flexibilitate sporita bancii centrale, Merkel a criticat aspru cresterea deficitului bugetar si reducerea dobanzii de referinta, care, in opinia sa, va duce la o inflatie prea mare.

Se observa o discrepanta si intre nordul si sudul aliantei. De exemplu, Germania, mai solida din punct de vedere fiscal, nu a fost prea incantata sa ofera ajutor Spaniei sau Greciei, ale caror economii au fost grav afectate de criza.

Solidaritatea, care ar trebui sa fie principiul de baza al Uniunii Europene, sufera si in raporturile dintre vest si est, tarile din zona euro fiind refractare in privinta acordarii de sprijin financiar statelor din afara acestei zone, precum Bulgaria si Romania, pentru a nu pune in pericol stabilitatea monedei unice.

De asemenea, promisiunea unei "Europe fara granite" a fost subminata de reactia impotriva imigrantilor, care ingreuneaza concurenta pentru locurile de munca.

Exista si tari care sprijina inca Uniunea Europeana, in ciuda problemelor, una dintre acestea fiind Romania, spune publicatia americana.

In Romania, de exemplu, desi multi muncitori au fost disponibilizati, cetatenii sunt bucurosi sa faca parte dintr-o uniune mai mare si mai bogata decat fostul bloc sovietic, de care apartineau pana la sfarsitul anului 1989.

Unii romani au fost nevoiti sa se intoarca in propria tara, dupa ce eforturile de a-si face o viata in alta parte, in special in Spania, au fost doborate de criza economica.

"Cea mai mare parte a muncitorilor imigranti au slujbe prost platite si nedemne, insa, acum, chiar si spaniolii vor acele job-uri", spune Cristiana Lincu, de 32 de ani, care s-a intors in Romania, dupa ce micutul magazin alimentar pe care il conducea in Madrid a dat faliment.

Ea este, insa, un fan al UE, cu toate ca nu intelege cum de am fost primiti. "Este o minune ca ne-au primit in Uniune. Avem atatea probleme de coruptie aici", adauga Lincu.

Parerile sunt impartite cand vine vorba despre viitor, dar sunt foarte putini cei care sustin ca experimentul european ar fi luat sfarsit. Liderii politici, in ciuda diferentelor, sunt optimisti, fiind de parere ca, in timp, vor invata sa faca fata provocarilor impreuna.

"Va fi dificil, vom avea probleme si vom avea ani foarte durerosi, insa crizele creeaza lideri buni", a spus Joschka Fischer, fostul ministru de Externe al Germaniei.