Estul Europei scapa de criza profunda, dar nu are sanse de crestere

Europa de Est se pare ca a scapat de o criza financiara profunda, datorita prezentei Fondului Monetar International, care a acordat ajutor mai multor state, insa cresterea economica este, inca, departe.

Deprecierea masiva a monedei letone, stresul bancar si problemele politice din mai multe tari pun in pericol programele cu FMI, crede unul dintre cei mai renumiti economisti specializati pe tarile emergente, Nouriel Roubini, profesor la Universitatea New York.

"Romania este cel mai nou punct fierbinte din regiune si ar putea pune Fondul Monetar International intr-o pozitie dificila", spune Roubini, intr-un comentariu pentru Forbes.

Prabusirea brusca a Guvernului, la inceputul lunii octombrie, a lasat un "gol" politic si a provocat temeri in privinta abilitatii tarii de a respecta acordul pentru creditul de 20 de miliarde de euro.

"Concluzia celei de-a doua analize a programului FMI este programata pentru decembrie si include o transa de 1,5 de miliarde de euro. Unii analisti cred ca aceasta transa va fi amanata. Adevarul e ca situatia politica incerta din Romania ar putea afecta viabilitatea intregului program", comenteaza Roubini.

Economistul crede ca programele FMI au jucat un rol vital pentru cele mai vulnerabile economii, Bosnia, Ungaria, Letonia, Romania, Serbia si Ucraina, calmand temerile despre o criza financiara regionala.

Insa, in ciuda programelor FMI, aceste tari nu sunt imune la criza. Una dintre dificultatile majore este reprezentata de balansarea ambitiilor electorale cu realitatile economice. Daca nu reusesc sa respecte contractele, FMI ar putea suspenda imprumuturile, lasand tarile din regiune sa se confrunte cu o criza profunda de capital.

Spre deosebire de crizele anterioare, FMI a permis guvernelor un deficit bugetar mai mare decat intelegerea initiala, in cazul Romaniei, Ungariei, Letoniei, Serbiei si Ucrainei, insa nu va continua sa fie atat de generos.

Sistemul bancar are probleme

Din cauza creditelor neperformante, sistemele bancare din Europa de Est s-ar putea lupta cu un deficit de capital, iar varful acestei crize este estimat a avea loc in prima parte a anului viitor.

Potrivit Deutsche Bank, nivelul creditelor neperformante ar putea creste cu 5 - 10% in Republica Ceha, Ungaria si Polonia, 15 - 20% in tarile Baltice, 15 - 20% in sud-estul Europei si 30 - 45% in Ucraina.

Subsidiarele bancilor vestice reprezinta intre 60% si 90% din totalul activelor bancare din Europa Centrala si de Est, insa, din cauza creditelor neperformante, aceste banci si-ar putea reevalua prezenta pe aceste piete.

"Ma astept ca aceste banci sa-si mentina strategia actuala, insa posibilitatea unui exit complet, desi este putin probabila, nu poate fi ignorata", spune Roubini.

De altfel, bancile-mama si-au reinnoit promisiunile de a ramane in tarile cele mai afectate, precum Ungaria, Romania si Serbia. Pe de alta parte, refuzul lor de a relua creditarea reduce posibilitatea de crestere si amana redresarea economiei.