Carti rare din patrimoniu national, la Buzau (III) / Penticostarion tiparit in 1743, cea mai veche carte din colectia Serviciului Judetean al Arhivelor Nationale

   

Cu prilejul Zilelor Europene ale patrimoniului, OPINIA, in parteneriat cu Muzeul Judetean, Biblioteca Judeteana "V. Voiculescu", Arhivele Nationale - Serviciul Judetean Buzau si Directia pentru Cultura Buzau va ofera prilejul de a descoperi cele mai importante carti vechi, de patrimoniu, aflate in colectiile institutiilor buzoiene. Rubrica saptamanala "Carti rare din patrimoniu national, la Buzau" se va derula pe tot parcursul lunii septembrie, avand scopul de a promova cartea ca obiect ce transmite informatie, dar si ca obiect inclus in patrimoniul cultural national.
*

In colectiile bibliotecii Serviciului judetean Buzau al Arhivelor Nationale se gasesc aproximativ 200 de carti de patrimoniu din secolele XVIII-XIX. Printre cele mai vechi este un "Penticostarion" din anul 1743, scris in limba romana cu caractere chirilice, cu tipar negru si rosu. Penticostarul este o carte speciala de cult, cuprinzand randuiala sfintelor slujbe de la Inviere si pana la Duminica Tuturor Sfintilor. Numele cartii, de la grecescul Pentikostarion, i se trage de la perioada de cincizeci de zile ale carei cantari le cuprinde, numita "Cincizecime" (penticosti).

Cartea a aparut la tipografia Sfintei Mitropolii din Bucuresti, prima infiintata pe cheltuiala bisericii din Esara Romaneasca, din initiativa mitropolitului Varlaam in 1678. Volumul a fost tiparit sub patronajul domnului Esarii Romanesti Mihai Racovita si mitropolitului Neofit Criteanul, care a acoperit si cheltuielile de tiparire.

Pe pagina de titlu a cartii este mentionat: "Penticostarion ce are intru sine slujba ce i sa cuvine, care acum intai s-au talmacit pe limba rumaneasca. Si s-au tiparit in zilele preainaltatului domn Io Mihai Racovita vo(i)evod cu bl(a)goslovenia si cu cheltuiala Preasfintitului Mitropolit a toata U(n)grovalahia, Kir Neofit de la Crita, in oras in Bucuresti la leat 7251, de cucernicul intre preoti, popa Stoica Iacovici tip(ograf)". Titlul este incadrat intr-o poarta chenar, inclusa intr-o gravura compartimentata formata din Sfanta Treime, Arhanghelul Mihail si Fecioara Maria, Arhanghelul Gavril si Ioan Botezatorul (partea de sus), Apostolul Petru si Sfantul Nicolae (partea stanga), Apostolul Pavel si Sfantul Grigore (partea dreapta), Sfantul Gheorghe, Sfantul Procopie, Sfintii Imparati Constantin si Elena, Sfanta Ecaterina si Sfantul Dumitru (partea de jos).

Pe versoul paginii de titlu apare, in scut dublu despicat, stema unita din timpul domniei lui Mihai Racovita. In centru se gasesc elemente heraldice specifice Esarii Romanesti si Moldovei. La dreapta acvila cruciata, flancata de soare si luna, iar la stanga capul de bour cu stea intre coarne. Insemnele puterii, spada si buzduganul, sunt flancate sub coroana. La baza scutului se gaseste un heruvim, pe lateral este sustinut de tenati cu trambite. Monograma domnitorului este plasata in cele patru colturi ale scutului. Sub stema sunt tiparite 12 "stihuri politice" asupra domnitorului Mihai Racovita.

Urmeaza textul propriu-zis alcatuit din cantari, citite la sfintele slujbe, dupa cum urmeaza:

Pastile (pagina 1)
Duminica a doua dupa Pasti, a Sfantului Toma (pagina 28)
Duminica a treia dupa Pasti, a femeilor mironosite si a dreptului Iosif (pagina 47)
Duminica a patra dupa Pasti, a slabanogului (pagina 70)
Duminica a cincea dupa Pasti, a femeii samaritence (pagina 97 verso)
Duminica a sasea dupa Pasti, a orbului (pagina 118 verso)
Joi, a sasea saptamana dupa Pasti, praznuim Inaltarea Domnului (pagina 143 verso)
Duminica a saptea dupa Pasti, a celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul intai ecumenic de la Niceea (pagina 156)
Cincizecimea sau Pogorarea Sfantului Duh (pagina 181 verso)
Duminica tuturor Sfintilor (pagina 183)

Cartea are cateva insemnari marginale ulterioare privind detinatorii acesteia. Una dintre acestea, din 22 februarie 1832, il semnaleaza pe un Panaite din satul Plopi: "Acestu sfantu penticostar sa se stie ca este din partea mosului popi(i) Stanciu si din invoirea no(a)stra de fratie, au ramas al mieu. Eu Panaite sin popi(i) din sat ot Plopi". Alta, din data de 12 aprilie 1852, il atesta ca detinator pe popa Dinu din satul Tabarastii Vechi, care il primeste de la unchiul sau, preotul Stefan din acelasi sat. Un an mai tarziu, la 23 aprilie 1853, cartea apare in proprietatea preotesei Maria din Tabarastii Vechi, avand si mentiunea legarii acesteia contra sumei de 16 lei.

Coperta este originala, din lemn, imbracata in piele de culoare maro, cu urme de incuietori metalice. Coperta 1 este partial degradata, lipsind o mica parte din portiunea de piele. Ambele coperte sunt ornamentate prin presare la rece, cu motive florale.

Sunt folosite ornamente tipografice sub forma initialelor, a vignetelor, frontispiciilor si gravurilor.

In ceea ce priveste starea de conservare, anumite pagini sunt patate, innegrite, rupte din cauza vechimii, a folosintei indelungate. Pe unele pagini exista urme de ceara.
Joi, 19 Septembrie 2019, ora 03:00
Sursa: Opinia Buzau

Opinia Buzau
Cele mai citite stiri
Doua eleve de la Hasdeu, premiul I pentru o aplicatie smartphone care rezolva o problema a Buzaului
Doua eleve ale Colegiului National "B. P. Hasdeu" sunt marile castigatoare ale "App Inventor - Fii ...
Ciolacu, in fata primei executii?
Partidul Social Democrat a convocat o noua sedinta a Comitetului Executiv National, care va avea ...
La Spitalul de Neuropsihiatrie Sapoca, schimbarea a tinut o saptamana: fostul manager din nou la butoane
La trei luni de la crima multipla care a ingrozit o tara intreaga, Spitalul de Neuropsihiatrie si ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor