CCR a motivat de ce Legea descentralizarii e neconstitutionala - Totul se ia de la capat

Judecatorii CCR considera ca Legea descentralizarii este neconstitutionala in ansamblul sau, in primul rand pentru ca nu se bazeaza pe analize de impact, standarde de cost si de calitate, nu a fost testata prin "faze pilot", nu este clara, precisa si previzibila, toate acestea incalcand prevederile Legii-cadru nr.195/2006 si, implicit, Constitutia.

Decizia nr.1/2014 din 10 ianuarie 2014 a fost publicata joi pe site-ul Curtii Constitutionale. Legea a fost adoptata in data de 19 noiembrie, prin angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului, fiind ulterior contestata la Curtea Constitutionala de PDL si PP-DD.

Motivarea deciziei luata in unanimitate de judecatorii CCR este prezentata in 180 de puncte, pe parcursul a 96 de pagini, fiind completata de o opinie separata semnata de judecatorii Mona Pivniceru, Daniel Morar si Augustin Zegrean.

Pentru ca legea a fost declarata neconstitutionala "in ansamblul ei", CCR a decis, in conformitate cu prevederile constitutionale, ca "procedura parlamentara cu privire la aceasta a incetat in mod definitiv", prin urmare "Guvernul sau senatorii si deputatii, dupa caz, trebuie sa initieze un nou proiect, respectiv propunere legislativa in acest sens".

In motivare, Curtea retine in primul rand ca adoptarea acestei legi nu respecta Legea-cadru nr.195/2006, care prevede, printre altele, ca "transferul competentelor este fundamentat pe analize de impact si realizat pe baza unor metodologii specifice si a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale".

Magistratii CCR au decis, din analiza documentelor transmise de catre Guvern, ca acestea "au fost redactate de-a lungul timpului intr-un cadru mai mult sau mai putin organizat", si ca ele "in nici un caz" nu reprezinta analizele de impact cerute de lege, "din contra, denota o lipsa de corelare cu dispozitiile acesteia".

Mai mult, tot Legea-cadru nr.195/2006 prevede organizarea de "faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent", operatiune nerealizata in majoritatea domeniilor supuse reorganizarii, au decis magistratii Curtii.

In plus, nu au fost elaborate standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate si standarde de calitate aferente "nici macar la nivel estimativ", au mai constatat judecatorii CCR, care au apreciat ca "avand in vedere importanta si complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesara sa fie realizata anterior adoptarii prezentei legi".

Totodata, transferul de competente "nu respecta, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii normei" cadrul general impus prin Legea 195/2006.

"Potrivit art.19-28 din aceasta lege, competentele pot fi exclusive, partajate si delegate. Pentru a se realiza o asemenea departajare stricta a acestora, legea ce cuprinde masuri de descentralizare trebuie sa fie clara, precisa si previzibila, astfel incat destinatarul normei sa isi poata adapta conduita in functie de ipoteza normativa a acesteia; or, legiuitorul nu a reusit sa se alinieze acestor exigente", se arata in motivarea deciziei CCR.

Critici in toate domeniile

Judecatorii constitutionali analizeaza mai multe domenii in care Guvernul intentiona sa faca descentralizarea, prezentand o serie de critici si subliniind riscul aparitiei unui "conflict de competenta intre autoritatile administratiei publice centrale si locale".

De exemplu, "Curtea retine ca in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, pe de o parte, nu se cunoaste exact nici regimul juridic al componentelor ce urmeaza a fi descentralizate si nici ratiunea pentru care anumite componente urmeaza sa fie descentralizate, iar altele nu", se arata in motivare.

In ceea ce priveste domeniul cultural, Curtea constata ca legea nu respecta exigentele constitutionale "prin prisma faptului ca, pe de o parte, opereaza modificari/ completari/ abrogari implicite ale cadrului normativ in vigoare, iar, pe de alta parte, reglementeaza in mod confuz problema directiilor judetene pentru cultura, respectiv a municipiului Bucuresti, destinatarul normei necunoscand daca subzista in continuare comisiile zonale, daca noile comisii judetene infiintate au competente la nivelul judetului sau, desi judetene, au competente zonale".

In domeniul turismului, printre altele, legea prevede pentru realizarea unei activitati doua autoritati ale administratiei publice cu competente decizionale, iar "acest lucru ar echivala cu un arbitrariu, in sensul ca autoritatea centrala si locala vor actiona in mod concurent". In plus, "Curtea constata ca legiuitorul opereaza cu o terminologie neunitara, contrar unei bune tehnici legislative" si se creeaza confuzii, nefiind clar daca unele decizii continua sa apartina Autoritatii Nationale pentru Turism sau trec la consiliul judetean.

"Cele expuse mai sus denota grave probleme de tehnica legislativa cu repercusiuni asupra calitatii legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autoritati ale administratiei publice centrale sau locale neputand cunoaste, in mod obiectiv si rational, conduita pe care trebuie sa o adopte in raport cu ipoteza normativa echivoca a legii. O atare modalitate de redactare a textului creeaza premisele unei aplicari discretionare a legii de catre autoritatile publice in dauna persoanelor fizice sau juridice, dupa caz, si infrangerea art.1 alin. (5) din Constitutie, demonstrand o lipsa de coerenta a reglementarilor prezentate in raport cu cadrul juridic preexistent", au apreciat judecatorii CCR in unanimitate.

In domeniul invatamantului lucrurile stau similar, articolele de lege cuprinzand "o terminologie improprie" si lacune de reglementare, iar in domeniul mediului reglementari contradictorii.

In ceea ce priveste descentralizarea domeniului sanatatii, CCR subliniaza "caracterul imprecis si vag al reglementarii determina incertitudini juridice cu privire la structura directiilor de sanatate publica judetene si la statutul 'conducatorilor' acestora".

De asemenea, in domeniul tineretului si sporturilor, i se semnaleaza legiuitorului, printre altele, ca "institutiile publice nu pot face parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, ci eventual bunurile acestora", subliniindu-se inca o data "caracterul lacunar si vag" al legii.

Si in domeniul transporturilor, Curtea constata necorelari, dar si devieri de la texte legale in materia tehnicii legislative.

CCR: "O atare conduita pune serioase semne de intrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice"

In ceea ce priveste transferul de competente catre autoritatile locale, Curtea spune ca aceasta abordare nu incalca Constitutia, "cu conditia ca legiuitorul sa ia in calcul capacitatea administrativa efectiva si reala a unitatilor administrativ-teritoriale de a-si gestiona competentele transferate".

In opinia magistratilor CCR, transferul de atributii la nivel local trebuie "dublat si de unul de bunuri, pentru ca noile structuri sa isi poata desfasura in mod eficient activitatea", dar si de un transfer de competenta financiara, pentru ca noile structuri sa se poata sustine financiar.

Analizand legea, CCR constata ca nu se asigura "suficiente resurse financiare realizarii in bune conditii a competentelor descentralziare".

Alte critici sunt aduse si legat de atributiile prefectului sau de modalitatea de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului in domeniul public/privat al unitatilor administrativ teritoriale, Curtea ajungand la concluzia ca aceasta din urma incalca art.1 alin. (5) si art.136 alin. (2) din Constitutie, dar si art. 120 din Constitutie, incalcandu-se autonomia locala.

Printre altele, se semnaleaza faptul ca, in cazul transferului bunurilor imobile, nu sunt indicate elementele-cadru de descriere tehnica, respectiv suprafetele, numarul de carte funciara, datele cadastrale.

"Astfel, Curtea constata inconsecvente de natura terminologica si contradictii cu insasi textele legii, care creeaza incertitudine sub aspectul operatiunilor juridice si a situatiei bunurilor la care se refera", se mai arata in motivarea deciziei CCR.

"Respectarea legilor este o obligatie fundamentala intr-un stat de drept, iar orice actiune a autoritatilor publice trebuie sa fie subsumata acestui obiectiv. Or, eludarea cadrului normativ preexistent si modul de operare a derogarilor realizate prin legea criticata de la acesta reprezinta o incalcare de catre Guvern si Parlament a obligatiilor impuse prin art.1 alin. (5) din Constitutie.

O atare conduita pune serioase semne de intrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, intrucat echivaleaza cu posibilitatea autoritatilor publice de a ocoli cadrul legal oricand si in orice conditii in timp ce cetatenilor li se impune respectarea acestuia", mai subliniaza judecatorii constitutionali, precizand inca o data ca "legea criticata cuprinde o multitudine de dispozitii care sunt lipsite de claritate precizie si previzibilitate".

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...

Ciolacu, dragoste cu năbădăi cu Firea. Uite catastrofa, nu mai e catastrofa

A ieșit domnul Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, la o conferință de presă alături de Gabriela Firea, să spună în fața tuturor cât este de deșteaptă și frumoasă,...