CCR decide soarta votului prin corespondenta

Curtea Constitutionala dezbate, miercuri, sesizarea de neconstitutionalitate depusa de 50 de deputati si 31 de senatori cu privire la legea votului prin corespondenta.

Pe 5 noiembrie 2015, mai multi deputati si senatori ai ALDE, UDMR, UNPR si PSD au depus la CCR o contestatie la legea privind votul prin corespondenta, trimisa la promulgare presedintelui Romaniei cu o zi inainte.

O prima critica din sesizarea de neconstitutionalitate este aceea ca legea votului prin corespondenta este in contradictie cu caracterul direct al votului, "care presupune prezenta efectiva a cetateanului in fata urnelor, in vederea exercitarii dreptului la vot, fara intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse".

O alta problema sesizata in cererea adresata Curtii Constitutionale este aceea ca "votul prin corespondenta, asa cum este reglementat pentru cetatenii romani domiciliati in afara teritoriului national, instituie in drept si in fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetateni, ceea ce este explicit interzis de art. 16 (1) din Constitutie, care prevede ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

Contestatarii mai atrag atentia asupra faptului ca formula votului prin corespondenta ridica mari probleme privind posibila fraudare, invocand in acest sens incalcarea Codului bunelor practici in materie electorala al Comisiei de la Venetia.

Istoria votului prin corespondenta

Propunerea legislativa privind votul prin corespondenta, aflata in prezent la promulgare, este un proiect al Autoritatii Electorale Permanente (AEP), pe care Comisia de Cod electoral din Parlament si l-a asumat, proiectul intrand in dezbaterea celor doua camere ale Parlamentului, la 13 octombrie 2015.

Forma adoptata de Camera Deputatilor la 28 octombrie 2015 contine o serie de modificari fata de proiectul initial al AEP, dar si fata de forma votata de Senat. Cea mai importanta modificare este aceea ca votul prin corespondenta se aplica doar alegerilor parlamentare, in contextul in care forma de la Senat prevedea ca votul se aplica tuturor tipurilor de alegeri (parlamentare, prezidentiale, europene), cu exceptia celor locale.

Votul prin corespondenta. Un lucru facut pe jumatate

Presedintele Comisiei de Cod electoral, Gabriel Vlase, a precizat, la 28 octombrie 2015, ca proiectul de lege va fi unul pilot, iar votul prin corespondenta se va aplica deocamdata doar la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat, urmand ca, "in functie de ce se intampla in toamna anului viitor, cand vor fi alegeri parlamentare", sa se aplice acest vot si pentru alte tipuri de alegeri.

Parlamentarii din Comisia pentru Cod electoral au eliminat, de asemenea, din proiectul de lege prevederea potrivit careia alegatorii romani cu domiciliul in strainatate care doresc sa voteze prin corespondenta se puteau inscrie in Registrul electoral si online. Proiectul initial dadea posibilitatea alegatorilor romani din strainatate sa se inscrie in Registrul electoral prin doua modalitati: fie prin depunerea unei cereri personal sau prin posta, fie prin inscrierea electronica.

Proiectul de lege privind votul prin corespondenta al AEP, insusit de Comisia de Cod electoral si dezbatut in regim de urgenta, a fost votat de Senat, cu 117 voturi pentru, la 19 octombrie 2015. In ceea ce priveste votul din 28 octombrie 2015, de la Camera Deputatilor, legea a primit 257 de voturi pentru, 30 impotriva si 12 abtineri. Impotriva propunerii au votat parlamentarii UDMR si ALDE.

Procedura de vot

Potrivit formei trimise la promulgare, cetatenii romani care vor sa voteze si deci sa se inscrie in Registrul electoral trebuie sa faca dovada domiciliului sau resedintei in strainatate. Cererile privind inscrierea trebuie depuse personal sau prin posta la misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta si trebuie sa fie insotite de actele de identitate, precum si de actele care sa dovedeasca domiciliul solicitantilor.

De asemenea, inscrierea in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta nu este valabila decat pentru scrutinul pentru care s-a solicitat.

Legea mai prevede ca documentele necesare exercitarii dreptului de vot prin corespondenta trebuie sa ajunga la alegatorii care si-au exprimat intentia de vot pana cel mai tarziu cu 45 de zile inaintea datei alegerilor.

Garantia transmiterii documentelor in termenul mentionat trebuie asigurata de catre Compania Nationala Posta Romana SA, se mai arata in propunerea de lege.

Documentele transmise alegatorilor sunt: un plic exterior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse plicul interior si certificatul de alegator; un plic interior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse optiunea sau optiunile de vot; certificatul de alegator; instructiuni privind exercitarea dreptului de vot.

In ceea ce priveste procedura de vot prin corespondenta, alegatorul introduce buletinul de vot care contine optiunea sa de vot in plicul interior, pe care il sigileaza. Acest plic, alaturi de celelalte documente (certificatul de alegator si cererea) se introduc in plicul exterior, care se sigileaza.

Plicurile exterioare trebuie expediate de catre alegatori cu suficient timp inaintea datei votarii, pentru a asigura livrarea acestora pana cu 3 zile inainte de data votarii, la orice oficiu postal sau cutie postala.

Institutiile responsabile de imprimarea buletinelor de vot prin corespondenta, cuprinzandu-i pe toti candidatii la scrutinul respectiv, precum si punerea libera si gratuita a acestora la dispozitia alegatorilor, sunt misiunile diplomatice, oficiile consulare, sectiile consulare si institutele culturale din strainatate ale Romaniei.

Autoritatile care asigura sediile si dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenta sunt Guvernul si Ministerul Afacerilor Externe din Romania. Totodata, modelul, dimensiunile buletinului de vot si conditiile de confectionare a buletinelor de vot sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...