Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
CCR a admis o exceptie de neconstitutionalitate in ce priveste modul cum poate fi dispus arestul la domiciliu.
Curtea Constitutionala a acceptat exceptia care viza dispozitiile art 220 din Codul de Procedura Penala, care permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu in aceeasi cauza, in lipsa unor temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.
Asadar, in urma deciziei CCR, acelasi inculpat nu mai poata fi arestat la domiciliu daca anterior s-a dispus o masura similara si intre timp in dosar nu au aparut date noi, care sa justitifice aceasta decizie.
In motivarea deciziei, CCR arata ca atat persoanele aflate in arest preventiv, cat si cele aflate in arest la domiciliu se afla intr-o forma de privare de libertate, iar cele doua masuri reprezinta o "interferenta majora in dreptul la libertatea individuala a persoanei".
"Din aceasta perspectiva, Curtea a apreciat ca, din modul de reglementare a masurii arestului la domiciliu, aceasta reprezinta o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate si modul de aplicare/de punere in executare, afecteaza libertatea persoanei, avand caracteristicile unei privari de libertate", se arata in motivare.
In context, judecatorii apreciaza ca masura arestului la domiciliu trebuie sa fie insotita de ansamblul garantiilor recunoscute in cazul masurii privative de libertate a arestului preventiv.
Curtea retine ca, spre deosebire de situatia arestului preventiv, care se poate dispune din nou fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate, in cazul arestului la domiciliu aceasta garantie nu este reglementata.
"Curtea apreciaza ca imposibilitatea dispunerii din nou a unei masuri preventive privative de libertate fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, daca nu au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate, se constituie intr-o garantie ce insoteste masurile preventive privative de libertate.
Din aceasta perspectiva, Curtea constata, cu atat mai mult, ca dispunerea unei noi masuri preventive privative de libertate, dupa ce anterior fata de persoana respectiva a mai fost dispusa o masura preventiva privativa de libertate, nu se poate baza pe aceleasi temeiuri care au fundamentat dispunerea primei masuri preventive privative de libertate. (...) Or, avand in vedere ca masura preventiva a arestului la domiciliu este o masura similara celei a arestului preventiv, avand natura unei masuri preventive privative de libertate, Curtea apreciaza ca aceasta trebuie insotita de aceleasi garantii ca cele prevazute in cazul masurii preventive a arestului preventiv", spun judecatorii CCR.
In 2015, tot CCR a decis ca durata maxima a arestului la domiciliu sa fie de 180 de zile.
De... Vezi tot