CCR: Legea lustratiei incalca dreptul constitutional de a fi ales

CCR arata, in motivarea deciziei prin care Legea lustratiei a fost declarata neconstitutionala, ca articolul 2 al legii, care vizeaza interdictia de a candida la functii de demnitate pentru cei care au apartinut anumitor structuri comuniste, incalca dreptul de a fi ales, consacrat prin Constitutie.

"Articolul 2 al legii supuse controlului de constitutionalitate prevede una din principalele sanctiuni colective care vizeaza dreptul de a candida si dreptul de a fi ales in functiile de demnitate publica enumerate a persoanelor care au apartinut anumitor structuri politice si ideologice. Dispozitiile acestui articol de lege contravin prevederilor constitutionale ale articolelor 37 si 38 prin care se consacra dreptul de a fi ales, cu interdictiile expres si limitativ mentionate", se arata in motivarea deciziei din 7 iunie a Curtii Constitutionale a Romaniei, facuta publica vineri.

Totodata, judecatorii Curtii arata in documentul citat ca respectiva prevedere a Legii lustratiei "excede cadrului constitutional, prevazand o noua interdictie dreptului de acces in functiile publice care nu respecta articolului 53 din Constitutie". Mai mult, judecatorii arata ca limitarea dreptului de a fi ales, impusa prin legea contestata, este lipsita de proportionalitate in raport cu scopul urmarit, deoarece "aduce atingere insasi existentei dreptului si nu isi justifica necesitatea intr-o societate democratica".

Mai mult, arata judecatorii Curtii Constitutionale, in motivare, Legea lustratiei aduce atingere si principiului potrivit caruia legile nu pot dispune decat pentru viitor. "Legea se aplica pentru fapte si actiuni savarsite dupa intrarea ei in vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca, respectand legile in vigoare si actionand in spiritul lor, cetatenii sa aiba in vedere eventuale reglementari viitoare", potrivit motivarii CCR.

De asemenea, in documentul citat se arata ca dispozitiile Legii lustratiei sunt "lipsite de rigoare normativa, nefiind suficient de clare si de precise". "Fata de aceste ambiguitati, Curtea se margineste sa atraga atentia asupra posibilelor dificultati de ordin practic in aplicarea masurilor prevazute de lege", potrivit motivarii.

Astfel, CCR subliniaza, in motivarea deciziei din 7 iunie, ca Legea lustratiei a fost adoptata dupa 21 de ani de la caderea comunismului. "De aceea, caracterul tardiv al legii, fara a avea in sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproportionalitatea masurilor restrictive, chiar daca prin acestea s-a urmarit un scop legitim. Proportionalitatea masurii fata de scopul urmarit trebuie privita, in fiecare caz, prin prisma evaluarii situatiei politice a tarii, precum si a altor circumstante", potrivit surei citate.

Criticile Curtii Constitutionale in privinta Legii lustratiei se refera si la preambulul legii, din care reiese ca adoptarea sa "este necesara pentru consolidarea valorilor si institutiilor democratice din Romania si pentru protejarea principiilor fundamentale prevazute de Constitutie, justificand astfel restrangerea exercitarii unor drepturi si libertati ale unor persoane, prin restrangerea exercitarii dreptului de a ocupa functii numite sau alese in structurile de putere si in aparatul represiv al regimului communist, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989". CCR sustine ca formularea preambului este facuta intr-o maniera "defectuoasa, confuza si deficitara".

Judecatorii CCR invoca si jurisprudenta CEDO in materia lustratiei, facand referire la condamnarea, in 2004, a Letoniei, pentru ca i-a interzis unui cetatean leton sa candideze la functii publice, pe termen nelimitat, pentru ca ar fi facut parte din structuri comuniste declarate neconstitutionale. Potrivit CCR, decizia CEDO a fost motivata tocmai de tardivitatea demersului, o astfel de masura fiind justificata in primii ani dupa inlaturarea regimului.

De asemenea, in cauza Partidul Comunistilor Nepeceristi si Ungureanu contra Romaniei, 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului

a considerat ca nici contextul istoric, nici experienta totalitarista traita in Romania pana in 1989 nu justifica necesitatea unei ingerinte de genul interzicerii inscrierii unui partid pe motiv ca va promova doctrina comunista, de vreme ce aceste partide exista in mai multe state semnatare ale Conventei europene, iar democratia se cladeste pe plurarism politic, se mai arata in motivarea CCR.

Judecatorii Curtii Costitutionale a Romaniei au decis, pe 7 iunie, cu majoritate de voturi, ca Legea Lustratiei, care limiteaza temporar accesul in unele functii publice pentru persoanele care au facut parte din aparatul regimului comunist, este neconstitutionala.

Curtea Constitutionala a fost sesizaza de catre 29 de senatori si 58 de deputati din PSD. Astfel, social-democratii au depus doua contestatii cu argumentatii diferite, una din partea grupului parlamentar al senatorilor, iar alta din partea deputatilor. Principalul argument invocat de PSD priveste rezolutia APCE si deciziile CEDO referitoare la interzicerea condamnarilor colective.

Legea lustratiei a fost adoptata pe 19 mai in Camera Deputatilor, for decizional.

Ca persoane lustrabile au fost definite persoanele care au ocupat functii de conducere si au fost remunerate pentru aceasta in PMR, PCR, UTC, UASCR, deputatii in Marea Adunare Nationala, membrii consiliilor populare judetene, municipale si orasenesti, membrii Consiliului de Stat si ai Consiliului de Ministri, conducatorii institutiilor de presa sau de propaganda ai PCR, directorii de editura, persoanele din invatamantul de partid, din structurile Securitatii sau colaboratorii acesteia ca politie politica, magistratii cu functii de conducere in sistemul judiciar comunist, comandantii din Inspectoratul General de Militie pana la nivelul sefilor de post inclusiv, sefii misiunilor diplomatice si consulare s.a

Toate aceste persoane intra sub incidenta legii si vor avea o interdictie de cinci ani la functii publice numite si alese. Persoanele care se afla in aceasta situatie si care detin orice functie aleasa vor avea posibilitatea sa-si duca mandatul la bun sfarsit urmand ca interdictia sa functioneze in urmatorii cinci ani de zile. Pentru persoane numite care sunt lustrabile, mandatul lor inceteaza in 90 de zile de la adoptarea legii.

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...

Scandal electoral la Sibiu. Unul dintre candidații la locale, bătut cu biciul de fratele primarului VIDEO

Scandalul a avut loc în localitatea sibiană Brădeni. Candidatul PSD la primărie, Dan Braga, a filmat mai multe clipuri video în curțile familiei actualului edil, fără, însă, a primi...