Curtea Constitutionala explica, in motivarea deciziei de neconstitutionalitate a legii votului uninominal in varianta USL, ca textul incalca legea fundamentala intrucat nu este respectata suveranitatea poporului, care a optat, prin referendumul din 2009, pentru reducerea numarului de parlamentari.
In opinia CCR, Legea incalca dispozitiile constitutionale potrivit carora "Romania este stat de drept [...]", cele privind suveranitatea si rolul si structura Parlamentului, intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimata la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009.
In acest sens, Curtea admite sesizarea PDL care sustine ca legea incalca dispozitiile constitutionale ale art.2, potrivit carora suveranitatea nationala se exercita prin organele reprezentative ale statului roman si prin referendum, intrucat nu respecta vointa cetatenilor romani exprimata la referendumul din 22 noiembrie 2009, in sensul trecerii la un Parlament unicameral si al reducerii numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
In opinia initiatorilor sesizarii, acceptata de CCR, "prin modul de atribuire a mandatelor, legea aduce un plus de parlamentari fata de numarul in vigoare la data organizarii referendumului ignorand art.62 alin.(3) din Constitutie, care specifica in mod expres faptul ca numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii, care, conform ultimului recensamant, a scazut in numar considerabil".
Curtea remarca faptul ca, pana la momentul adoptarii legii supuse controlului, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative.
"In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr.35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale", motiveaza CCR.
Guvernul, in punctul sau de vedere, a mentionat ca "referitor la referendumul privind reducerea numarului de parlamentari, se arata ca este unul consultativ si, prin urmare, nu obliga autoritatile statului la adoptarea unei decizii in concordanta cu vointa poporului rezultata in urma referendumului".
"Nici nu ar fi admisibil intr-un stat de drept ca vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (in cazul de fata, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului", mai spune CCR, in motivarea declararii ca neconstitutionala a legii votului uninominal, in varianta sustinuta de USL.
Curtea subliniaza ca ceea ce "distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, in principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a vointei populare - aceasta vointa nu poate fi ignorata de alesii poporului, intrucat este o expresie a suveranitatii nationale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect)".
"Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral", puncteaza judecatorii CCR.
"Aceasta interpretare se intemeiaza si pe principiul loialitatii constitutionale, desprins si interpretat prin coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art.1 - Statul roman, art.2 - Suveranitatea si art.61 - Rolul si structura (Parlamentului), principiu care, in aceasta materie, impune ca autoritatile cu competente decizionale in domeniile vizate de problematica supusa referendumului (in cazul de fata Parlamentul) sa ia in considerare, sa analizeze si sa identifice modalitati de punere in practica a vointei exprimata de popor. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie", conchide CCR.