Ziare.com

Hibele deciziei CCR prin care Tudorel Toader ajunge jupan peste procurori si Justitia intra sub papucul politicului

de Ionel Stoica
Joi, 31 Mai 2018, ora 12:12

   

Hibele deciziei CCR prin care Tudorel Toader ajunge jupan peste procurori si Justitia intra sub papucul politicului
Prin decizia de miercuri, Curtea Constitutionala da peste cap intreg sistemul judiciar, procurorii fiind trecuti in randul functionarilor publici si in subordinea Executivului, a comentat un magistrat pentru Ziare.com efectul deciziei prin care CCR il obliga pe presedintele Klaus Iohannis sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Concret, decizia CCR modifica drastic una dintre Legile esentiale ale Justitiei: Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Nu mai este o separatie a puterilor in stat si se incalca independenta procurorilor, spune si un specialist in Drept constitutional, consultat de Ziare.com. Motivul: un exponent eminamente politic, ce se afla in raport de subordonare fata de prim ministru, si controlat de Legislativ prin motiuni de cenzura, precum ministrul Justitiei, are o putere decizionala asupra activitatii procurorilor.

CCR a motivat cu argumentele lui Toader

Articolul 132 din Constitutie, cel pe care ministrul Tudorel Toader il amintea la inceputul acestui an, de fiecare data cand ii contra pe magistratii care semnau memorii impotriva modificarii Legilor Justitiei, sta la baza deciziei date miercuri de Curtea Constitutionala, privind revocarea sefei DNA.

"Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei", suna articolul 132 din Constitutie.

"Este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor", a consfintit, miercuri, Curtea Constitutionala.

O modificare substantiala - trecerea de la isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei la "putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori".

O mutare exact pe asteptarile manifestate insistent de Tudorel Toader. Care, de exemplu, declara in mai 2018, ca procurorii au uitat de aceasta prevedere. "Am facut de multe ori referire la articolul 132 din Constitutie, care spune ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei. Procurorii au uitat de acest articol 132 si nu prea au fost sub autoritatea ministrului Justitiei. Ce fac Legile Justitiei acum prin modificarile aduse... nu fac decat sa puna in legea infraconstitutionala prevederea de la 132. Dupa aceea, echilibrul dintre puteri nu il apreciez eu, il apreciaza CCR".

Magistrat: CCR se comporta ca un legiuitor

In plus, decizia de astazi pur si simplu adauga la lege, incalcandu-se astfel atributiile CCR si transformand-o in legiuitor pozitiv, a explicat un magistrat pentru Ziare.com.

"Practic, decizia Curtii Constitutionale modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Or, decizia CCR un are dreptul de a modifica o lege, ci cel mult sa declare neconstitutionale parti din aceasta lege, dar CCR nu a facut-o. Este ilegal ca o decizie CCR sa modifice implicit legi care nu au fost declarate neconstitutionale.

Curtea modifica practic intregul sistem judiciar roman, procurorii fiind trecuti in randul functionarilor publici aflati in subordinea Executivului, pierzand statutul de independenta conferit de articolul 3 din Legea 303/2004", arata magistratul citat.

Articolul 3 din Legea 303/2004 arata ca: "Procurorii numiti de presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii."

Specialist: "Nu mai este separatia puterilor"

Pe de alta parte, un specialist in Drept constitutional a aratat pentru Ziare.com ca articolul 132 din Constitutie, invocat de Toader si CCR, nu stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori.

"In cazul in care s-ar admite acest lucru, ar insemna ca prin aceasta afirmatie se incalca in mod vadit dispozitiile articolului 3 din Legea 303/2004, care prevad ca procurorii sunt independenti in conditiile legii.

Or, daca un exponent eminamente politic, ce se afla in raport de subordonare fata de primul ministru si controlat de Legislativ prin motiuni de cenzura, precum ministrul Justitiei, are o putere decizionala asupra activitatii procurorilor, inseamna ca acestia implicit se vor supune acelorasi rigori precum decidentul, aspect ce pune in discutie principiul separatiei puterilor in stat sau cel putin al independentei procurorului", arata specialistul citat.

Despre suprematia legilor

Acesta arata ca, in conditiile in care un factor politic din cadrul Executivului decide asupra activitatii procurorului, acesta nu mai poate asigura in mod independent suprematia legii, ci suprematia majoritatii parlamentare, aspect ce contravine articolului 4 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

"Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua", este articolul 4 din Legea 303/2004.

Miscarea a fost premeditata din ianuarie 2018?

CCR face trimitere in comunicatul de presa la faptul ca ministrul are un rol central in baza articolului 132, dar si a Deciziei CCR nr 45 din 30 ianuarie 2018. Curtea a dat decizia in contextul in care a avut pe masa modificarile facute de Comisia Iordache la Legea 303/2004.

CCR a publicat motivarea la aceasta exceptie, in ziua in care Kovesi era audiata la CSM, in procedura de revocare a sefei DNA.

Ce spunea CCR in decizia 45/2018

"Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul Justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete.

Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie.

Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin. (1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului Justitiei in raport cu procurorii, presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal."

Stanciu, despre drepturile presedintelui

Judecatorul Livia Stanciu a facut opinie separata, fata de restul membrilor CCR din acet caz. Magistratul a aratat ca presedintele Romaniei este ales democratic, prin vot popular si prin urmare este singurul exponent al vointei populare in raporturile cu autoritatea judecatoreasca.

"Aceasta ultima calitate justifica instituirea, in favoarea presedintelui, a dreptului sau de refuz in numirea judecatorilor si procurorilor, in cazul in care apreciaza ca propunerea CSM privind numirea unui judecator sau procuror, inclusiv in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT, nu ar fi justificata si s-ar impune a fi reanalizata tot de catre CSM.

Esential este faptul ca, intr-o astfel de disputa, Consiliul Superior al Magistraturii are ultimul cuvant, deci isi pastreaza integral si nestirbit dreptul de a decide asupra chestiunii mentionate", motiva Stanciu.

In termeni constitutionali, acest tip de raport juridic dintre presedinte si CSM constituie o perfecta punere in practica legislativa a principiului constitutional al "separatiei si echilibrului puterilor", mai arata judecatorul.

"Semnatura presedintelui de numire a unui judecator nu poate fi doar una formala, ci este una de substanta, neputandu-se sustine ca semnatura presedintelui ar fi, de fapt, o simpla formalitate, inclusiv atunci cand se fac numirile pe functiile de conducere, fie de la nivelul instantei supreme in stat, fie de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT", a conchis Stanciu.

"Legiuitorul trebuie sa decida"

Un magistrat a declarat pentru Ziare.com ca Decizia 45/2018 data de CCR arata ca factorul politic este si decident unic in ceea ce priveste revocarea din functia de conducere a unui procuror.

"Si acest lucru este evident, deoarece, in caz contrar, legiuitorul ar fi avut o alta abordare si presedintele sau CSM nu ar mai fi fost implicati in procesul decizional.

Pur si simplu, prin aceasta decizie, presedintele face un simplu act redundant, fara relevanta juridica, astfel incat la fel de bine, daca nu are abilitatea de a se opune revocarii - conform principiului simetriei actelor juridice - nici nu ar trebui sa aiba obligatia de a confirma printr-un act al sau un act decizional discretionar al unui exponent al Executivului, asupra caruia nu are atributii de control (ministrul Justitiei - n.red) ", arata magistratul.

Potrivit acestuia, in acest moment, autoritatea ministrului Justitiei, la care se refera dispozitiile constitutionale, nu are corespondent in activitatea de revocare din functiile de conducere a procurorilor si nici in coordonarea activitatii profesionale a procurorilor.

"Este atributul legiuitorului cel mult de a detalia formele acestei autoritati si una a Curtii Constitutionale, deoarece in caz contrar aceasta devine legiuitor pozitiv. Legiuitorul trebuie sa detalieze pe acest aspect si abia apoi Curtea Constitutionala va putea analiza daca legiuitorul a edictat sau nu conform cu Constitutia.

Prin intermediul conflictului constitutional, CCR nu are abilitatea de a trasa linii diriguitoare legiuitorului cu privire la viitoarele acte normative", a conchis magistratul.

Avram: CCR minte prin omisiune

Jurnalistul Liviu Avram a sesizat o alta nuanta in comunicatul CCR.

"Curtea Constitutionala minte crunt, prin omisiune, in comunicatul prin care a stabilit ca exista conflict intre presedinte si ministrul Justitiei. Au judecat ca si cum presedintele a contestat doar OPORTUNITATEA revocarii, nu si LEGALITATEA ei.

Or, adresa de refuz al revocarii insira pe 2 pagini motive de nelegalitate a cererii ministrului si abia in ultima fraza scrie ca aceasta nu e oportuna", scrie jurnalistul.

Avram se intreaba ce s-ar intampla daca presedintele trimite iar o scrisoare in care ii spune limpede ministrului ca cererea sa nu intruneste conditiile LEGALE (nu de oportunitate) de revocare, asa cum scrie de altminteri si in avizul CSM. "Cred ca nu incalca decizia Curtii Constitutionale", arata Avram.



"Contravine ideii de conflict juridic"

Pe de alta parte, un specialist in Drept Constitutional arata pentru Ziare.com ca, in mod principial, decizia CCR este gresita, deoarece ea contravine ideii de conflict juridic de natura constitutionala, asa cum aceasta a fost de altfel clarificata chiar prin decizia 285/2014 la care se face trimitere in comunicat.

"Pentru a se stabili, insa, existenta unui conflict in sensul art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea trebuie mai intai sa determine daca autoritatile publice implicate in acest diferend - presedintele Romaniei sau prim-ministrul - au incalcat vreun text constitutional, pentru ca numai o atare conduita poate sta la baza generarii conflictului".

"Se observa din comunicatul CCR, ca nu exista vreo norma constitutionala incalcata de presedinte, pentru a se putea constata existenta unui conflict", ne-a explicat specialistul in Drept Constitutional.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 20469 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
56 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Am tot respectul pentru cele cateva mii de romani care si-au

exprimat opiniile aseara. Din pacate, nu sunt suficienti ca sa le bagati sobolanilor spaima in oase. Si nici suficient de decisi !

Se spune ca cine iubeste bine, pedepseste bine :) De aceea imi permit sa va spun, dragi compatrioti, ca din cauza lipsei voastre de implicare si decizie, sunteti acum condusi de penali si analfabeti ! Trezit-va odata si terminati ce ati inceput acum 30 de ani !!!

Ce am vazut aseara este bine ilustrat in imaginea urmatoare.
VOI sunteti broasca, EI sunt pelicanul care va inghite...

http://img.over-blog-kiwi.com/0/57/60/26/20180220/ob_ad0d3e_conneries-31-9.jpg

 

 

va vorbeste doar voua

la latrine
noi am auzit destul prostiile lui

 

 

Baietii cu epoleti

Desi ne-au dirijat din umbra si inainte, dar si de la revolutie incoace, desi multora li s-au zarit epoletii, niciodata nu s-au manifestat cu un asemenea tupeu ca acest Toader Tudorel.
Nu cunoasterea stiintei Dreptului l-a facut remarcat - s-a vazut ca nici nu o cunoaste si nici nu o respecta. Ceeace este evident ca l-a propulsat este suportul pe care i l-au dat epoletii.
Fac si eu un pronostic. Solutia la care va recurge Iohannis va fi cea pe care a sesizat-o Catalin Buciumeanu, invitat azi la ora 11 la Realitatea tv: ii va lasa sa fiarba in suc proriu, deoarece, ca sa o poata demite sau nu pe LCK, procedura demiterii incepand cu propunerea si justificarea trebuie reluate.
Pana atunci, il vom mai vedea pe Tudorel dandu-si ifose cu epoletii lui, pe care ii adora dar ii crede invizibili.

 

 

Mai bine le dati sobolanilor rosii cate un

cocktail Molotov la apéritiv :)))
Si niste prune cu samburi de plumb!

 

 

Cronos,nu intamplator acest Dorneanu s-a dus la Moscova,

probabil ca a primit ordine de la Putin.Valer Dorneanu in varsta de 73 de ani, nu vrea sa iasa la pensie nici in ruptul capului. El este un comunist convins, care inca din anul 1990 a fost consilierul lui Ion Iliescu, fiind un soldat credincios ideilor marist- leniniste. Actualmente a devenit supusul lui Dragnea si Tariceanu, executand intocmai si la timp ordinele de Demolarea Justitiei. Shalom

 

 

Ca sa fie clar,

fara un caz instrumentat de un procuror, nu se ajunge la judecator. Mai nou problema va fi ca o sa avem cazuri instrumentate abuziv de procurori oportunisti care vor dori sa faca pe plac clasei politice. De ce s-a dus lupta pentru aservirea procurorilor daca pana si voi (george, marin si alti securisti) considerati ca judecatorii au actionat si vor actiona corect?!

 

 

De ce sa se separe puterile?

draknea le-a facut pensii si salarii speciale celor care acum il slujesc cu de votament.
Poporul? Care popor?

 

 

CCR a vrut sa nu fie singura care-i pupa mana lui Dragnea :)

CCR a oferit oportunitatea ca toti magistratii sa ingenuncheze si sa sarute mana lui Dragnea.

Asta se cheama spirit de solidaritate intre magistrati :)))).

 

 

Un profesor pensionar ramolit de pe vremea securitatii lui Ceausescu

Acuma s-a vindut Grupului Infractional Organizat.

 

 

oribil !

oribil , au reusit sa otraveasca si aceasta institutie care ar trebui sa fie apolitica si a poporului roman ! o rusine aceasta decizie ! o rusine aceasta institutie care apara interesele de grup sau personale ale unor demnitari romani certati cu legea ! ORIBIL !

 

 

Drumul spre iad !!!

Acesta este drumul pe care l-a decis CCR-ul ,marii specialisti cu experienta lui Visinski.
Citiva ,,politicieni,, de alde alesi cu f.putine voturi fata de milioanele votate pentru Iohanis ,vor sa-l demita pe presedinte.
Rusine lor.Tupeul a depasit cele mai mirsave fapte.
Romanii ar putea sa arunce la gunoi ramasitele cocotate la conducerea tarii si care vor sa suspende independenta justitiei ceea inseamna DICTATURA.

 

 

Interesant

Marine !
Poti sa ne spui si noua ce legatura exista intre "desfasurarea activitatii" si "revocare" ?
Iti spun eu : nici una !
De aceea revocarea si numirea procurorilor sefi sunt specificate prin alte articole de lege !
Oricum, Marine, CCR trebuia sa dea o solutie de genul : revocarea procurorului sef nu este lamurita foarte clar prin legislatia actuala si in acest sens parlamentul trebuie sa clarifice legislatia !
In nici intr-un caz CCR nu da solutii de genul Kovesi trebuie sau nu trebuie sa se prezinte in fata comisiei sau Iohannis trebuie sa dea decretul prezidential de revocare !
Este clar ca CCR si-a depasit atributiile suspendand practic constitutia !

 

 

cu tot neamul

lui , nimic sa nu ramana din el .

 

 

cum cititi voi constitutia

in diagonala....
articolul ala (132) se refera la "desfasurarea activitatii". asta nu-i da niciun drept ministrului (politic) sa judece sau sa revoce.
dar poti sa citesti si articolul 134, al. 2 de care nu a tinut cont nici ministrul si nici cecereul (care ar fi trebuit sa respecte constitutia)
dar la pesedei merge si asa

 

 

Las-o balta

Bai lehamite !
Reintoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni se datorează nu atat judecătorilor Cu.rtii Constitutionale, cat unei serii de erori făcute de către USL. Crin Antonescu si Victor Ponta aruncă responsabilitatea pe umerii magistratilor pe care ii acuză că au impus cvorumul de prezentă la referendum. In realitate, acesta a fost introdus chiar de doi parlamentari USL, Georgică Severin si Cornel Pieptea, printr-o modificare a legii referendumului, declarată constitutională de CCR. Cei doi au avut in intentie readucerea actului normativ la forma din 2007 care s-a aplicat la precedenta suspendare a presedintelui si care desfiinta "prin derogare" conditia de prezentă. USL a făcut insă o omisiune, "derogarea", pe care Victor Ponta a incercat să o introducă prin ordonanta la care a renuntat insă, in urma reactiilor negative venite dinspre cancelariile europene si de peste Ocean.
Daca n-ai inteles, mai analizeaza articolele de atunci poate gasesti o explicatie pe intelesul tau !

 

 

Prima   1   2   3   4   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor