Martea cea mai neagra

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 03 Octombrie 2017, ora 12:43
79815 citiri
Martea cea mai neagra

Nu cred ca vreodata din 2004 incoace justitia din Romania sa se fi aflat intr-un pericol mai mare decat astazi, o zi care poate reconfigura cu totul insasi arhitectura constitutionala din Romania si poate rescrie abuziv principiul separatiei puterilor in stat.

Si acest asalt este dat de politic cu manta, adica prin intermediul singurei institutii ale carei decizii sunt defintive si inatacabile si ai carei membri nu au nicio raspundere juridica pentru deciziile de o asemenea forta pe care le iau.

Curtea Constitutionala a Romaniei, odata capturata de PSD, a devenit practic un fel de arma nucleara in raport cu justitia.

Este adevarat ca CCR a incasat si ea, in premiera, o lovitura naucitoare. Instanta CAB, sesizata de avocata Elenina Nicut, constata ca CCR a incalcat legea si Constitutia prin emiterea acelei hotarari prin care a eliminat opiniile judecatoarei Livia Stanciu.

Ce urmeaza sa decida astazi aceasta CCR, in mod oficial siluitoare a Constitutiei pe care ar fi trebuit sa o apere?

Daca exista doua conflicte de natura constitutionala intre Parlament si Parchet din doua motive: pe de-o parte, pentru ca dna Kovesi a refuzat sa se prezinte in carne si oase in fata comisiei de ancheta a alegerilor din 2009, pe de alta parte, pentru ca procurorul general Augustin Lazar a refuzat sa trimita aceleiasi comisii dosarul clasat privind o eventuala frauda care ar fi marcat aceleasi alegeri.

De ce nu este vorba despre niciun conflict a explicat deja pentru Ziare.com conf. univ. dr. Claudiu Dinu. Pe scurt, trimiterea dosarului penal ar fi insemnat o incalcare a Codului de procedura penala, deoarece pana cand ajunge in instanta un dosar penal este nepublic, chiar daca este clasat, pentru ca poate fi redeschis si implica si alte persoane decat cele care sunt anchetate.

Apoi, exista doua decizii ale CCR care interzic invitarea unui magistrat in fata unei comisii parlamentare, in baza principiului separatiei puterilor in stat.

In plus, Laura Codruta Kovesi a dat un raspuns scris comisiei. Ca el nu contine ce ar fi vrut comisia nu reprezinta o fapta culpabila nici macar coform legislatiei penale care da dreptul la tacere, adica da oricui dreptul sa nu declare in fata unei instante ceea ce nu doreste sa declare.

Dar eu, personal, am incetat demult sa cred ca in fata acestei Curti Constitutionale, Curtea trio-ului Dorneanu, Morar si Pivniceru, ar mai conta vreun argument legislativ.

Din informatiile mele batalia care se da este pe viata si pe moarte. Faptul ca decizia a fost amanata o saptamana a dat o oarecare sansa pentru o solutie corecta, dar nu mai mult decat o licarire.

Ca sa intelegeti cat de mare este miza si cat de teribile ar fi efectele, pe termen scurt si lung, va propun sa evaluam ce ar urma in cazul admiterii celor doua sesizari.

Pe termen scurt, este deja evident din declaratiile liderilor PSD si chiar ale ministrului Justitiei ca o eventuala constatare a conflictului ar avea consecinte directe asupra celor doi procurori sefi.

Ministrul Justitiei se afla sub presiune uriasa, uneori exprimata chiar public, pentru a cere revocarea celor doi. Este ceea ce ar fi asteptat PSD sa se intample si dupa precedentul conflict constatat de CCR, in cazul anchetarii circumstantelor emiterii OUG 13.

Nu am nicio indoiala ca de aceasta data Tudorel Toader ar avea o alegere clara si fara posibilitate de eschiva: cere revocarea sau pleaca el insusi. Si la felul in care actioneaza in ultima vreme dl Toader, mie imi pare evident ca functia ii este cea mai draga.

Imediat presiunea s-ar muta pe presedintele Iohannis, care, daca ar refuza revocarea, ar fi probabil suspendat nu neaparat pentru a fi demis, ci pentru ca in luna de suspendare, Calin Popescu Tariceanu, devenit presedinte interimar, sa rezolve absolut toate problemele, nu doar revocarea dnei Kovesi si a lui Lazar, dar si instalarea rapida a inlocuitorilor acestora, pe placul PSD si ALDE, si promulgarea celor mai sensibile modificari legislative, de exemplu in privinta Legilor Justitiei.

Pe termen mediu si lung, precedentul creat ar fi devastator. Pe de-o parte, ar fi consfintita obligatia oricarui magistrat sa se prezinte in fata unei comisii de ancheta a Parlamentului, alcatuita de cate ori si pe ce motive va inventa majoritatea parlamentara.

Deci procurorul care instrumenteaza dosarul unui lider politic si judecatorul care urmeaza sa ia decizia vitala pentru un politician ar putea fi chemati in fata comisiei de ancheta pentru a fi umiliti, intimidati, amenintati poate, sub acoperirea imunitatii parlamentare.

Dimineata se duce, sa zicem dl Dragnea, sa fie judecat de instanta, dupa-amiaza vine instanta la judecata comisiei pusa de dl Dragnea. Dimineata se duce dl Tariceanu sa fie anchetat la DNA, dupa-amiaza vine procurorul sa fie anchetat de comisia pusa de dl Tariceanu.

Iar daca dosarul alegerilor din 2009 va fi trimis la comisia parlamentara, orice alt dosar, in oricare alta cauza, va putea fi cerut si va trebui trimis sub orice pretext de orice comisie constituita pe te miri ce motiv.

Vorbim despre dosare nepublice in care pot fi martori cu identitati altfel protejate, pot fi denunturi care sa stea la baza altor dosare penale, adica o multime de informatii pentru care orice infractor care viseaza noaptea catuse ar da orice, ca sa stie gura cui trebuie sa o inchida, ce probe trebuie sa distruga, ce marturie mincinoasa sa evite, cine ar putea fi colaborator al DNA etc.

Acesta pare sa fi fost unul dintre scopurile controlului de fond la DNA, in cadrul caruia, potrivit inspectoarei Elena Radescu, ar fi fost cerute anumite dosare anume, "in materialitatea lor", adica inspectoarele ar fi cercetat continutul anumitor dosare penale, cerute anume de ele, ceea ce nu ar fi avut sub nicio forma voie.

Dar ulciorul acesta nu poate merge de multe ori la apa, de aceea e cu mult mai sigur sa creezi un mecanism institutional care sa-ti permita tie, potential inculpat, sa ai acces la orice dosar penal iti pofteste inima.

Si daca o comisie nu va fi de acord cu deciziile procurorilor? Daca avand dosarul pe mana parlamentarii vor socoti ca dosarul ar fi trebuit clasat sau, dimpotriva, ar socoti ca o clasare a fost gresita, dupa cum anchetatul e unul al majoritatii sau al Opozitiei? Ar trimite dosarul la o Inspectie Judiciara aflata la degetul mic al ministrului Justitiei, dupa cum vrea dl Toader?

Ce ar urma de aici? Nu cred ca e vreun mare secret. Blocarea totala a anticoruptiei si dictatura politicului asupra justitiei. Asta se joaca astazi la CCR. De fapt, soarta Romaniei.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”
Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”
Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....
Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”
Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”
Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...
#CCR conflict Parchet Parlament , #decizii