Opinii: Zarurile, in mana unei Curti politizate

Masurile de austeritate au ajuns la ultima instanta, Curtea Constitutionala, care va decide, practic, daca ele intra sau nu in vigoare.

Disputa pe marginea constitutionalitatii lor, mai ales in privinta pensiilor, este aprinsa, cu multe argumente pro si contra, asa ca oricare va fi ea, decizia va fi una dificila si pe munchie de cutit.

Si tocmai in preajma acestei decizii fundamentale pentru viitorul Romaniei in general, dar si al multor romani luati individual, Curtea Constitionala este ea insasi subiectul unor mari suspiciuni de politizare.

Numirea noilor judecatori ai curtii, Iulia Motoc si Mircea Minea, ambii propusi de PD-L, a fost precedata de un scandal de proportii. Cei doi sunt juristi de valoare, insa sustinerea lor de catre partidul de guvernamant intareste suspiciunea tot mai extinsa ca, de fapt, ei vor servi acolo pozitiile democrat liberale.

Nu ar fi fost cu nimic mai bine insa, spune partea adversa, ba dimpotriva, daca in locul lor ar fi ajuns ca judecatori ai CCR, Valer Dorneanu si Teodor Melescanu, doi oameni politici pur sange.

Asa este, doar ca de-abia a ajuns presedinte al Curtii un fost politician pur sange, adica Augustin Zegrean fost senator si deputat PD, trimis in CCR de Traian Basescu in 2007, adica dupa declansarea marelui razboi politic. Votul strans, 5-4 in favoarea lui, reflecta, pana la urma, raportul de forte politice din cadrul Curtii. Este o suspiciune teribil de periculoasa si, din pacate, greu de rasturnat.

N-am niciun motiv concret sa ii suspectez pe noii judecatori sau pe Augustin Zegrean ca ar fi dispusi sa-si incalce statutul de magistrati pentru a face jocuri politice. Dar suspiciunea nu poate fi inlaturata pentru ca ea este generata de chiar sistemul de numire a judecatorilor, de chiar legea proasta de organizarea a Curtii Constitutionale. De legea guvernata, in primul rand, de blestematul de algoritm politic.

In virtutea ei, singura instanta ale carei decizii, definitive, irevocabile si de imediata executare, sunt absolut inatacabile, adica singura instanta fara cale de atac este alcatuita din oameni propusi de partide si oameni politici, numiti printr-o decizie politica.

Iar acesti oameni nici macar nu trebuie sa fie judecatori de cariera sau somitati ale lumii juridice. Au fost si sunt, in marea lor majoritate, fosti politicieni cu oarecare pregatire juridica, retrasi la finalul carierei politice intr-o binemeritata sinecura.

Si atunci cum sa crezi ca CCR nu este politizata, cum sa crezi in echidistanta ei si cum sa te miri ca magistratii constitutionali isi incalca senin propriile hotarari dupa cum dicteaza interesul momentului. Sa nu uitam ca, spre exemplu, si legea ANI, si cea a CNSAS au fost trantite dupa mai multe exceptii de neconstitutionalitate respinse fara probleme.

Ei bine, aceasta institutie a devenit in ultimii ani cel mai important arbitru al razboiului politic total de pe scena politica, dar si cu diferite tare ale societatii romanesti, de la vestigiile securitatii, la coruptie.

Modelul este, si in acest ca, francez, dar, si in acest caz, a fost ciuntit pe ici pe colo, mai precis prin punctele esentiale.

In primul rand, Consiliul Constitutional Francez nu e curte de justitie, iar membrii sai nu sunt asimilati magistratilor. Chiar si asa ei nu sunt oameni politici, ci somitati ale lumii juridice, profesori universitari sau academicinei, ajunse pe culmile carierei.

Diferente exista si in materie de competenta. Consiliul Constitutional Francez se reuneste cam de 4 ori pe an, cand discuta, preponderent, chestiuni legate de drepturile omului sau despre libertatile fundamentale.

In nicun caz, nu arbitreaza conflicte intre puterile statului si nu poate evalua constitutionalitatea unei legi decat inainte de promulgarea ei.

E drept, in Franta, corpul legilor, in frunte cu Constitutia, este coerent, clar, armonizat si nu permite tot felul de interpretari dupa cum ii tuna fiecaruia. Iar jocul politic democratic este deja traditional, fara zone obscure.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...