Presedintele CCR: Curtea poate opri suspendarea presedintelui - Interviu (I)

Luni, 16 Ianuarie 2012, ora 13:14
13920 citiri
Presedintele CCR: Curtea poate opri suspendarea presedintelui - Interviu (I)

Presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, Augustin Zegrean, a acordat un interviu Ziare.com, in care a explicat care sunt prevederile legale referitoare la suspendarea presedintelui.

Zegrean a explicat ca legea adoptata in 2010 da noi puteri Curtii Constitutionale, acordandu-i atributii in verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului, iar votul pentru suspendarea presedintelui e un act al Parlamentului. Mai mult, el spune ca si un vot impotriva suspendarii poate fi atacat la Curte.

Presedintele CCR ne-a vorbit si despre referendumul din 2009 si a spus ca rezultatele sale vor trebui aplicate, intrucat nu pot fi amanate la nesfarsit. El a adaugat ca ar trebui sa existe o prevedere referitoare la aplicarea rezultatelor unei asemenea consultari si a spus ca "legea referendumului e facuta zob".

In opinia sa, Constitutia Romaniei nu are foarte multe neclaritati, intrucat cele mai multe dintre ele au fost lamurite in cei 20 de ani de la adoptarea primei Constitutii postdecembriste.

Citeste mai jos prima parte a interviului acordat Ziare.com de Augustin Zegrean, presedintele Curtii Constitutionale

Ce parere aveti de faptul ca unele prevederi considerate neconstitutionale de CCR au fost, totusi, incluse in proiectul de Constitutie trimis Parlamentului?

Decizia noastra a fost in mare masura consultativa, in aceasta faza. Presedintele putea sa tina seama de propunerile Curtii sau sa nu tina. A ales ca in unele situatii sa nu tina seama de decizia noastra si sa sesizeze Parlamentul cu forma in care a venit proiectul de revizuire a Constitutiei de la Presedintie.

Asta nu incurca cu nimic lucrurile pentru ca, pana la urma, cei care vor decide in legatura cu revizuirea Constitutiei vor fi tot parlamentarii.

Parlamentul va decide, Parlamentul va avea sesizarea venita de la presedinte, proiectul de revizuire a Constitutiei si va avea decizia noastra in care ne-am exprimat parerea in legatura cu acest text pentru ca, dupa ce se va adopta o lege de revizuire a Constitutiei, daca se va adopta, va veni din nou la Curte, care o va verifica din nou si atunci decizia noastra va fi obligatorie.

Daca vor fi adoptate texte care vor fi gasite de Curte ca neconstitutionale, proiectul se va intoarce in Parlament si vor trebui sa puna de acord propunerea de modificare cu decizia Curtii.

Dar are neclaritati Constitutia noastra, duce la confuzii?

Nu cred ca are prea multe neclaritati pentru ca, in cei 20 de ani de la infiintarea Curtii Constitutionale, Curtea a cam lamurit lucrurile care erau neclare sau mai putin intelese de cei care se ocupa de adoptarea legilor, deci de parlamentari. Dar vremea trece, lumea e intr-un proces formidabil de schimbare.

Constitutia a fost adoptata in 1991, am facut parte din comisia care a scris Constitutia in 1991. Atunci asa gandeam, atunci asa era, veneam din Revolutie, dupa 60 de ani de dictatura. Lucrurile s-au schimbat, suntem membri NATO, suntem in Uniunea Europeana, trebuie sa gandim altfel, trebuie sa ne adaptam, sa ne corelam cu constitutiile din Uniunea Europeana desi, cand am facut Constitutia, am studiat 27 de constitutii europene.

Atunci, Comisia de la Venetia, care da avize pe constitutii, a apreciat Constitutia Romaniei ca fiind cea mai avansata constitutie a Europei. Dar lucrurile se mai schimba. Se pune problema limitarii deficitului bugetar la 3% in Constitutie, atunci nu s-a pus problema.

Plus ca a fost referendumul acela in care poporul a spus "vrem un Parlament unicameral, vrem un Parlament din 300 de oameni". Trebuie sa se tina seama de parerea poporului intr-o astfel de situatie.

Cat poata fi amanata aplicarea unui astfel de referendum? A votat populatia, Parlamentul nu accepta - ce se poate intampla?

Din pacate, nu avem un termen. Nu e scris nicaieri un termen in care Parlamentul sa fie dispus sa faca ce a hotarat populatia prin vot. In stiinta dreptului constitutional se apreciaza ca rezultatul referendumului e doar consultativ, dar intr-un stat civilizat, normal, politicienii nu pot sa nu tina seama de parerea poporului pentru ca, cel putin afirmativ, ei sunt reprezentantii poporului. Ei asa spun - "noi venim la Parlament, noi suntem reprezentantii poporului". Ei trebuie sa tina seama de cei care i-au votat.

Eu sunt convins ca vor tine seama de rezultatul referendumului. Nu stiu cand. Daca se vor duce in campania electorala si o sa-i intrebe lumea "de ce n-ati facut asta, eu am votat asa", ce-o sa raspunda?

Cu alte cuvinte, nu poate fi amanat la nesfarsit?

Nu, pentru ca vine vremea scadentei, te intreaba omul, cel care a votat "domnule, eu am votat la referendum sa reduceti Parlamentul la 300 si sa faceti o singura camera, de ce nu faceti asa?"

Credeti ca intr-o viitoare Constitutie ar trebui introdus si un termen clar in care se vor aplica rezultatele unui referendum?

Ar trebui. Problema referendumului ar trebui mai bine reglementata, nu neaparat in Constitutie, dar in lege. Din pacate, legea referendumului e acum facuta zob, a fost foarte mult modificata, incat la ora asta e foarte greu sa te descurci in legea referendumului. Poate ca, daca la nivel constitutional s-ar spune ca Parlamentul e obligat sa tina seama de rezultatul referendumului, n-ar fi rau.

Vedeti, am avut situatia aceea cu suspendarea presedintelui, in 2007. Poporul a dovedit atunci, prin vot, ca Parlamentul a gresit ca l-a suspendat pe presedinte si Parlamentul n-a avut nicio consecinta. In Austria, de exemplu, daca se intampla asa ceva, Parlamentul se dizolva.

Sunt prea multe situatii in legislatia romaneasca in care anumiti actori ai politicii, ai vietii sociale nu au nicio raspundere.

S-a spus, in anumite situatii, ca se ajunge la situatii in care CCR pare ca ar legifera. Spre exemplu, in cazul in care domnul Basescu a refuzat sa numeasca in functii oameni propusi pentru functii de ministru, iar Curtea Constitutionala practic a inovat, a decis ca presedintele poate sa-l refuze pe primul, dar nu pe al doilea. Credeti ca e nevoie de o redefinire mult mai clara a atributiilor CCR?

Nu. Acolo lucrurile erau foarte clare, nu s-a vrut sa fie intelese. Dupa Constitutie, presedintele numeste Guvernul in baza votului de investitura dat de Parlament.

Trebuie sa existe o consultare. Institutiile statului trebuie sa colaboreze in mod loial. Nu poti sa te duci tu, prim ministru, la presedinte, sa-i spui "pune-l pe asta ministru, ca il vreau eu". Atunci care mai e rolul presedintelui? Este rolul presedintelui doar sa semneze, ca postasul? Nu se poate. Textul constitutional e foarte clar acolo si nu mai are nevoie de nicio precizare.

S-a plecat de la un text care exista, in privinta numirii procurorului general, ca CSM face o propunere si presedintele poate sa refuze, motivat, o data. S-a plecat de acolo si s-a dat si aici aceeasi solutie. Poate era bine sa se fi scris, pur si simplu, ca presedintele poate sa refuze numirea. Altfel, ministrul se numeste la partid, pana la urma primul ministru e reprezentantul unui partid, partidul hotaraste "il punem pe asta ministru" si te duci la presedinte si el semneaza decretul. Nu se poate.

Credeti ca atributiile CCR sunt bine definite in legislatie?

Atributiile noastre sunt bine definite si nu simtim nevoia de a avea alte atributii sau mai multe atributii. Poate avem chiar prea multe. Este atributia aceasta care s-a introdus in anul 2003, cu solutionarea conflictelor juridice dintre institutiile statului.

E o atributie care ne-a dat multa bataie de cap, niciodata nu vor fi multumiti de judecata noastra pentru ca judecam marile institutii ale statului - e vorba de conflicte intre Parlament si Presedintie, intre Parlament si Guvern, intre presedinte si primul ministru. E foarte greu sa dai o solutie prin care sa-i multumesti pe toti. Trebuie sa fie o decizie foarte bine motivata pentru ca cel care pierde sa inteleaga de ce nu i s-a dat dreptate.

Foarte multi parlamentari critica Curtea Constitutionala ca e influentata politic si cate altele, dar anul trecut ne-au mai dat inca o atributie - ne-au modificat Legea de organizare si functionare a Curtii si ne-au dat inca o atributie - de a verifica constitutionalitatea hotararilor Parlamentului.

Daca una din camerele Parlamentului sau chiar Parlamentul in sedinta comuna adopta o hotarare si un grup parlamentar sau presedintele uneia din camere considera ca hotararea e neconstitutionala, sesizeaza Curtea Constitutionala. Am avut recent, acelea cu demiterea domnului Mircea Geoana, cu alegerea domnului Blaga la presedintia Senatului si am mai avut si altele.

Asta dovedeste ca parlamentarii simt nevoia unei institutii care sa le rezolve aceste situatii. Acolo ar trebui rezolvate, in Parlament ar trebui sa fie mai multa negociere, mai multa intelegere intre grupurile parlamentare. Dar sunt situatii cand nu le pot rezolva si atunci au simtit nevoia sa se adreseze unui for judecatoresc, s-au adresat Curtii Constitutionale. Bineinteles ca dupa aceea ne-au criticat deciziile.

Cum e pana la urma - Puterea si Opozitia se contrazic - poate bloca Curtea Constitutionala suspendarea lui Traian Basescu in momentul in care este votat de Parlament sau are doar aviz consultativ?

Tocmai v-am spus ca ne-au marit atributiile si ne-au dat in atributii si verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului. Conform Constitutiei, in situatia in care se initiaza procedura de suspendare a presedintelui, unul din pasi e si obtinerea unui aviz consultativ din partea Curtii Constitutionale.

La precedenta suspendare s-a dat avizul si s-a spus "faptele care se imputa presedintelui nu sunt de natura a atrage suspendarea, dar Parlamentul poate gasi si alte fapte care sa justifice aceasta". In situatia de acum, cand noi putem sa verficam si hotararile Parlamentului, daca s-ar pune problema suspendarii si Parlamentul ar hotari, ar fi o hotarare.

Parlamentul se pronunta prin hotarare, ia o hotarare de suspendare, sa zicem. Hotararea aceea va putea fi atacata la Curte. Atunci, decizia Curtii nu mai e consultativa, e obligatorie.

Cu alte cuvinte, CCR poate opri procesul de suspendare a presedintelui

CCR poate opri procesul pentru ca asa spune legea. Pe de alta parte, si in situatia in care Parlamentul ar lua hotararea sa nu suspende presedintele, intrucat nu sunt motive de suspendare a acestuia, cei nemultumiti ar putea sa atace si acea hotarare la Curte, pentru ca si aceasta poate constitui obiect al controlului de constitutionalitate.

Iar CCR ar putea spune ca sunt, impotriva a ce a votat Parlamentul?

Asta e o discutie in care n-as vrea sa intru pentru ca nici mie nu mi-e foarte clar la ora asta, pana la urma nu CCR dispune suspendarea presedintelui, Parlamentul poate sa-l suspende, dar la asta se ajunge de cand ne-au dat in competenta verificarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului. Sa fim bine intelesi, legea nu face nicio distinctie in privinta hotararilor care pot fi atacate sau nu pot fi atacate. Pur si simplu spune "hotararile Parlamentului".

Urmariti marti a doua marte a interviului cu Augustin Zegrean numai pe Ziare.com

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Zegrean suspendare presedinte, #presedinte CCR suspendare Basescu, #Curtea Constitutionala suspendare Basescu , #decizii
Comentarii