Cum a ajuns Valer Dorneanu staret peste manastirea Curtii Constitutionale?

Acum, poate fi multumit. A ajuns la apogeul carierei. Ce-si mai poate dori un fost procuror al regimului comunist? Functia de presedinte al Curtii Constitutionale este incununarea unei vieti petrecute in slujba legii.

Judecatorul are 73 de ani si intreaga sa cariera a servit sistemul si multiplele sale schimonosiri, ajungand aici, la momentul pe care il consider a fi maximul politizarii celei mai inalte instante de impartire a dreptatii si ultima reduta de aparare a democratiei.

"Curtea a constatat ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului", se arata in comunicatul de presa al CCR care admite conflictul constitutional intre Guvern si Ministerul Public reclamat de Calin Popescu Tariceanu.

De la Ion Iliescu, la Liviu Dragnea, o viata in slujba partidului stat

Valer Dorneanu ajunge in anul 1990, consilier al lui Ion Iliescu, presedintele "emanat" al Revolutiei din 1989. Atunci, avea deja o cariera de 22 de ani ca procuror si expert jurist in legislatia muncii. A fost soldat credincios al PCR, FSN, FDSN, PSDR si, in sfarsit, PSD.

Foto CCR.ro: Valer Dorneanu, presedintele CCR, si dubla masura a judecatii conflictelor de constitutionalitate in cazul ordonantei 13

A fost rasplatit cu mandate de deputat, cu presedintia Camerei Deputatilor, cu pozitia de Avocat al Poporului, in doua randuri, si cu numirea in functia de judecator al Curtii Constitutionale in anul 2013 pentru o perioada de noua ani.

Valer Dorneanu este un jurist de partid, are o formatie veche, rigida si ma indoiesc ca se va ridica vreodata impotriva intereselor PSD. Pornind de la aceasta premisa, as putea spune ca Liviu Dragnea, prin presedintele CCR, controleaza cea mai importanta instanta din Romania.

Actualul presedinte CCR a fost implicat pana peste cap in ceea ce s-a numit "lovitura de stat din vara anului 2012". Atunci, noua alianta USL, inspirata si sustinuta de Dan Voiculescu, a reusit sa formeze o majoritate parlamentara si a castigat puterea politica, initial fara alegeri, in final, suspendandu-l pe Traian Basescu, presedintele Romaniei de la acea data.

USL a avut un plan de rasturnare a ordinii constitutionale si de preluare a puterii pe care l-a pus in aplicare intr-un ritm naucitor. Intr-o singura zi, noua majoritate a schimbat presedintii celor doua camere ale Parlamentului, a trecut Monitorul Oficial din subordinea forului legislativ in subordinea Guvernului (forul executiv) si, de atunci, asa a ramas.

E unul dintre motivele pentru care o ordonanta de urgenta adoptata pe furis poate fi publicata la ora 1 noaptea in Monitorul Oficial, asa cum s-a intamplat cu celebra ordonanta 13. Victor Ponta era prim-ministru la acea data.

USL a revocat Avocatul Poporului care, la acea vreme, era Gheorghe Iancu si l-a numit pe Valer Dorneanu, scriitorul de legi al PSD. Strategia a fost cea de anihilare a Curtii Constitutionale. Victor Ponta, printr-o ordonanta de urgenta necontestata de Valer Dorneanu, a suspendat atributia CCR de a se pronunta pe hotarari ale Parlamentului. A ramas doar un aviz consultativ. Aceasta ordonanta avea legatura cu procesul de suspendare a presedintelui care se putea face, in noul context, doar prin simplul vot al majoritatii parlamentare, fara a mai exista cenzura din partea CCR.

O modificare care a slabit puternic statul de drept din Romania. A fost fragilizat votul popular, facand mandatul presedintelui dependent de vointa majoritatii parlamentare. Domnul Valer Dorneanu este responsabil pentru aceasta vulnerabilizare a statului de drept si a fost "rasplatit" cu pozitia de presedinte al CCR.

Ordonanta 13, "aproape" legala in viziunea CCR

Ce s-a intamplat cu ordonanta 13 la CCR arata ca avem in fata o institutie politizata, care sustine actiunile de forta ale PSD. Faptul ca a respins sesizarea facuta de Avocatul Poporului pe ordonanta 13 a fost a treia confirmare, dupa ce a respins pe banda rulanta sesizarile de conflict constitutional depuse de CSM si de presedinte.

Valer Dorneanu a justificat respingere prin faptul ca "ordonanta fusese abrogata si nu puteam accepta sesizarea pentru ca abrogarea a intervenit dupa sesizarea noastra". Pare o observatie logica si de bun simt, dar nimic nu oprea Curtea sa judece sesizarea si sa stopeze procesul de legiferare prin ordonante de urgenta, macar in domeniile prevazute de Constitutie.

Aceasta respingere a venit a doua zi dupa ce CCR a refuzat sa constate conflictul constitutional dintre CSM si Guvern si dintre presedinte si Guvern pe tema aceleiasi ordonante:

"Nu orice conflict dintre autoritati imbraca conditia unui conflict juridic de natura constitutionala. Doar acel conflict intruneste elementele unui conflict juridic de natura constitutionala in care partile isi aroga puteri, atributii, competente din sfera de activitate a celorlalte autoritati sau cand o autoritate isi declina competenta si nu isi exercita rolul pe care il are potrivit obligatiilor sale sau refuza sa-si indeplineasca un asemenea rol. In situatia de fapt, noi am constatat ca nu exista un asemenea conflict nici intre autoritatea judecatoreasca si Guvern, nici intre Parlament si Guvern", a declarat in fata camerelor de luat vederi Valer Dorneanu, presedintele CCR.

Dar, mare surpriza, sesizarea de conflict constitutional intre Ministerul Public (Procuratura) si Guvern, facuta de Calin Popescu Tariceanu a "intrunit elementele unui conflict juridic", in viziunea CCR.

Faptul ca anchetatorii cerceteaza membrii si angajatii Guvernului in ce priveste legalitatea actiunilor de adoptare a unei ordonante care dezincrimina o infractiune reprezinta conflict intre procurori si Guvern, faptul ca un ministru al Justitiei minte ca are toate avizele, consulta CSM dupa adoptarea unui act legislativ, desi era obligat sa primeasca un punct de vedere, fie el si consultativ, nu reprezinta conflict, in viziunea aceleiasi Curti.

Livia Stanciu, fost presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a votat impotriva lui Valer Dorneanu si a avut o opinie separata pe care a publicat-o:

"Curtea Constitutională a statuat asupra limitelor constitutionale ale legiferarii pe calea ordonantelor de urgentă, retinand că posibilitatea Guvernului ca, in cazuri exceptionale, să poata adopta ordonante de urgentă, in mod limitat, chiar in domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discretionar al Guvernului si, cu atat mai mult, această abilitare constitutională nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor de urgentă", a scris ea.

Pe surse, doar doi judecatori de la CCR au votat impotriva conflictului de constitutionalitate invocat de Tariceanu.

Cine sunt membrii CCR si ce vor ei

Marian Enache, 63 de ani, trimis la Curtea Constitutionala de PSD, numit in 2016 de catre Senat pentru un mandat de noua ani.

Petre Lazaroiu, 64 de ani, trimis la CCR de catre fostul presedinte Traian Basescu, in anul 2008, pentru un mandat de doi ani, apoi, in 2010 a primit un mandat intreg de noua ani.

Stefan Mircea Minea, 67 de ani, trimis la CCR de PDL, numit in 2010 de catre Camera Deputatilor cu un mandat intreg de noua ani.

Daniel Morar, 51 de ani, trimis la CCR de catre presedintele Traian Basescu, numit in 2013 cu un mandat de noua ani.

Mona Pivniceru, 59 de ani, trimisa la CCR de catre USL, numita de Senatul Romaniei in 2013 cu mandat de noua ani.

Livia Stanciu, 61 de ani, trimisa la CCR de catre presedintele Klaus Iohannis, numita in 2016 cu un mandat de noua ani.

Simona Maya-Teodoriu, 46 de ani, trimisa la CCR de catre PSD, numita de Senatul Romaniei in 2015 cu un mandat de patru ani. I-a luat locul judecatorului Toni Grebla care a demisionat din CCR in urma unui scandal de coruptie.

Varga Atilla, 54 de ani, trimis la CCR de catre UDMR, numit de Camera Deputatilor in 2016 cu un mandat de noua ani.

Valer Dorneanu, presedintele CCR, 73 de ani, trimis la CCR de catre PSD, numit de Camera Deputatilor in 2013, cu un mandat de noua ani.

Daca se analizeaza afilierea politica a judecatorilor se constata ca ar trebui sa avem o Curte cu un puternic curent de gandire liberal. Avem doi judecatori numiti de Traian Basescu, unul de Klaus Iohannis, unul de USL, unul de PDL, unul de UDMR si trei de PSD.

Un vot de 6-3. Asta numai pe hartie. Ceea ce se intampla la CCR seamana destul de bine cu ce se intampla in societatea romaneasca. PSD conduce si isi impune vointa din cauza dezbinarii si lipsei de lidership de partea cealalta a societatii. Criza si dihotomia din interiorul partidului liberal, o formatiune impartita intre tendintele politice pro-coruptie si anti-coruptie se reflecta si la CCR asa cum se reflecta si in societate.

PNL nu reuseste sa capteze curentul anti-PSD din cauza "trecutului uselist". Asa se face ca Daniel Morar, numit de Traian Basescu, fost stalp al luptei impotriva coruptiei, a ajuns sa voteze cot la cot cu Mona Pivniceru, o critica virulenta a DNA, sustinuta pentru pozitia de judecator CCR de Victor Ponta si de Crin Antonescu.

Pe acest fond de disolutie liberala, Valer Dorneanu, un politician experimentat, jurist recunoscut si decan de varsta la CCR, reuseste destul de usor sa isi impuna punctul de vedere. Are un puternic ascendent de negociere si foloseste in propriul interes politic frustrarile, convingerile si credintele colegilor. Asa ca eu vad ca PSD va avea CCR de partea sa atata vreme cat axa Iohannis - PNL va ramane fragila.

"Noi suntem aicea ca si calugarii. Calugarii se intalnesc fara sa se cunoasca, traiesc fara sa se iubeasca si mor fara sa se planga. Cam aceeasi situatie este si aicea. Nu venim ca prieteni. De multe ori nu ne cunoastem cand venim aici", marturisea Augustin Zegrean, fost presedinte al CCR, intr-un interviu pentru News.ro.

Dar, dupa ultimele evolutii, pare ca intre Dumnezeu si calugari se afla Valer Dorneanu pe post de staret.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...