E sau nu obligatorie prezenta in fata comisiilor de ancheta din Parlament? CCR da azi raspunsul

Miercuri, 14 Iunie 2017, ora 08:52
3406 citiri
E sau nu obligatorie prezenta in fata comisiilor de ancheta din Parlament? CCR da azi raspunsul
Foto: Arhiva Ziare.com

Curtea Constitutionala discuta, miercuri, sesizarile de neconstitutionalitate ale Legii executarii pedepselor si modificarii Statutului deputatilor si senatorilor prin care a devenit obligatorie prezentarea persoanelor citate in fata comisiiilor parlamentare de ancheta, sub sanctiune.

PNL a depus, pe 15 mai, o sesizare la Curtea Constitutionala (CCR) impotriva modificarii statutului senatorilor si deputatilor, potrivit caruia orice persoana este obligata sa se prezinte la audieri in cadrul unei comisii parlamentare de ancheta. Sesizarea initiata de catre liberali a fost sprijinita si de catre USR astfel ca documentul a ajuns la CCR cu semnaturile a 81 de parlamentari.

Parlamentarii adoptasera, pe 9 mai, cu 198 de voturi "pentru" si 119 "impotriva", proiectul de Hotarare privind modificarea si completarea articolului 9 al Regulamentului activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Astfel, in vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoana care lucreaza in cadrul Guvernului sau in cadrul celorlalte organe ale administratiei publice si care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului. Persoanele citate sunt obligate sa se prezinte in fata comisiei de ancheta parlamentara.

In cazul refuzului nemotivat de a raspunde solicitarilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducatorului autoritatii sau institutiei unde desfasoara activitatea persoana citata sau poate propune sesizarea organelor de urmarire penala.

E obligata Kovesi sa se prezinte la comisia de ancheta condusa de Dragnea? Ce prevede legea si ce spun expertii

Modificarea Legii executarii pedepselor, o gratiere mascascata?

Pe ordinea de zi a sedintei plenului Curtii Constitutionale figureaza si sesizarea de neconstitutionalitate a proiectul de lege de modificare a Legii executarii pedepselor, semnata de 27 de deputati USR si 24 de la PNL care au invocat faptul ca nu a fost respectat principiul bicameralismului si ca reprezinta o gratiere mascata. Sesizarea a fost depusa pe 16 mai.

Semnatarii sesizarii sustin ca principiul bicameralismului a fost incalcat pentru ca proiectul a fost substantial modificat fata de forma primita de la Senat, prin adoptarea a 43 de amendamente.

Camera Deputatilor a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi "pentru", 85 de voturi "impotriva" si 20 de abtineri, proiectul care prevede ca detinutii incarcerati in conditii inumane beneficiaza de sase zile reduse din pedeapsa la 30 de zile de detentie, fata de cele trei propuse de Guvern.

Deputatii din Comisia juridica au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimina obligativitatea supravegherii vizuale a detinutilor in timpul efectuarii convorbirilor telefonice, pe motiv ca sistemul de comunicatii din penitenciare va fi schimbat, permitand amplasarea telefoanelor in celule, ceea ce va face impractica aplicarea legii in actuala forma.

Un alt amendament adoptat de deputatii juristi prevede ca persoanele care renunta la remuneratia pentru munca prestata in penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se ofera sporuri suplimentare pentru eliberare detinutilor care presteaza munca remunerata, neremunerata si pe timp de noapte.

Fata de legea in vigoare, detinutii care presteaza munca remunerata vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de munca (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, fata de legea in vigoare), detinutii care presteaza munca neremunerata vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite fata de legea in vigoare), iar detinutii care muncesc pe timp de noapte vor avea doua zile reduse dintr-una muncita (un plus de 15 zile la 30 de nopti lucrate fata de legea in vigoare).

Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpararii" de zile libere in plus, prin renuntarea la remuneratie. Astfel, in forma actuala a legii, un detinut care desfasoara munca remunerata primeste 40% din venit, iar 60% va merge catre penitenciar. Potrivit amendamentului, daca detinutul renunta la 40% din remuneratie, respectiv cota care ii revine potrivit legii, poate fi incadrat la capitolul "munca neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.

In termen de doua luni de la publicarea legii in Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate in functie de conditiile de detentie, iar in termen de patru luni de la publicare va trebui facut istoricul fiecarui detinut si a conditiilor in care a fost inchis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsa.

Legea se aplica pentru persoanele intemnitate incepand din 2012, de cand a venit prima decizie-pilot a CEDO privind conditiile din penitenciare.

Potrivit proiectului, se considera conditii necorespunzatoare: conditii sanitare improprii in general, cum ar fi prezenta gandacilor, soarecilor, puricilor, lipsa dotarilor si a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proasta a hranei; lipsa apei calde curente, lipsa accesului la activitati in aer liber, lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilatie, lipsa temperaturii adecvate a camerei: lipsa posibilitatii de a folosi toaleta in privat si de a se respecta normele sanitare de baza precum si a cerintelor de igiena.

Dispozitiile prezentei legi nu se aplica in cazul in care persoana a fost despagubita pentru conditii necorespunzatoare de detentie, prin hotarari definitive ale instantelor nationale sau ale CEDO pentru perioada pentru care s-au acordat despagubiri si a fost transferata sau mutata intr-un spatiu de detentie avand conditii necorespunzatoare.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#prezentare comisii ancheta, #lege executare pedepse , #decizii