Ziare.com

Un mare test pentru CCR. Cu ce a fost impiedicat Parlamentul de Parchetul General si Inalta Curte? Interviu

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Miercuri, 24 Octombrie 2018, ora 09:48

   

Un mare test pentru CCR. Cu ce a fost impiedicat Parlamentul de Parchetul General si Inalta Curte? Interviu
Niciunul dintre conflictele constitutionale sesizate la CCR, in privinta protocoalelor si in privinta completurilor de cinci de la Inalta Curte, nu ar trebui admise, afirma profesoara de drept constitutional Simina Tanasescu, fost consilier prezidential.

Guvernul acuza ICCJ ca a incalcat atributiile Parlamentului, pentru ca nu a schimbat completurile de 5 judecatori dupa intrarea in vigoare a modificarilor la Legea 303, iar Florin Iordache sustine ca Parchetul General ar fi incalcat atributiile Parlamentului prin protocoalele din 2016.

"Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze", a explicat prof. univ. dr Simina Tanasescu intr-un interviu acordat Ziare.com.

Iar in privinta completurilor de 5, este strict o chestiune de interpretare a legii de compententa ICCJ: "Daca norma juridica ar fi fost suficient de clara si precisa, nu ar mai fi fost nevoie de interpretare".

Pe de alta parte, Simina Tanasescu atrage atentia asupra consecintelor admiterii de catre CCR a conflictelor care nu indeplinesc conditiile constitutionale: "Ne-am putea pune intrebarea daca procedand astfel CCR nu a determinat, poate involuntar, sporirea artificiala a conflictelor juridice de natura constitutionala si, indirect, nu si-a creat premisele unei interventii tot mai incisive in viata politica".

La CCR exista doua sesizari privind conflicte juridice de natura constitutionala, una initiata de Guvern, cealalta de Florin Iordache, ca presedinte cu delegatie al Camerei Deputatilor. Va propun sa le luam pe rand. Intre PICCJ si Parlament este vorba, intr-adevar, despre un conflict pe motiv ca, prin protocoalele din 2016 semnate de PICCJ cu SRI, PICCJ ar fi adaugat la lege?

Asa cum este definit de Constitutie si cum a fost precizat prin jurisprudenta CCR, conflictul juridic de natura constitutionala presupune nu doar simpla depasire a competentelor de catre autoritatile publice, ci si impiedicarea realizarii competentelor altor autoritati publice prin respectivul exces de putere.

Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General de pe langa ICCJ sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze.

Daca informatiile mele sunt corecte, protocoalele aflate in discutie erau documente secrete. Prin urmare, nu se adresau si nu puteau fi cunoscute de publicul larg si nici nu puteau fi puse in aplicare decat de destinatarii lor.

Nu am citit sesizarea, dar din spatiul public am inteles ca aceasta sustine ca prin astfel de protocoale ar fi fost influentata activitatea instantelor judecatoresti intr-un mod pe care instantele nu aveau cum sa il cunoasca intrucat nu aveau acces la respectivele documente.

Altfel spus, si nu sunt sigura ca am inteles corect, dar cred ca sesizarea sustine ca o intelegere intre doua institutii publice, care foarte probabil vizeaza exclusiv relatiile dintre ele, s-a repercutat asupra unei terte autoritati (instantele judecatoresti) si prin efectele produse a impiedicat o a patra autoritate (legiuitorul) sa isi realizeze propriile atributii.

Eu nu inteleg ce anume din continutul acestor protocoale ar fi putut impiedica Parlamentul sa adopte legi si nici cum o intelegere, cel mai probabil referitoare la modalitatile de colaborare dintre doua institutii, ar putea stirbi competente de legiferare a autoritatii reprezentative in stat. Dar nu am citit sesizarea si poate imi scapa ceva.

Daca sesizarea ar fi, totusi, considerata admisibila, care ar fi, din punct de vedere constitutional, solutia corecta pe fond?

Eu nu vad cum, intr-o astfel de situatie, sa poata fi constatat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parchetul General si Parlament, in sensul pe care Constitutia si jurisprudenta CCR il dau acestui concept.

Glumind, am putea ajunge la concluzia ca si CCR produce in mod constant conflicte juridice de natura constitutionala, caci in jurisprudenta sa ea dezvolta concepte constitutionale, le interpreteaza si le aplica in modalitati creative, iar deciziile CCR sunt general obligatorii conform Constitutiei.

Daca sesizarea va fi respinsa, se va inchide si subiectul celorlalte protocoale?

Conflictele juridice de natura constitutionala transeaza situatii litigioase intre autoritatile statului. Ele nu vizeaza direct acte normative sau orice alte acte juridice, cum ar fi, in acest caz, protocoalele in discutie.

Nu stiu care si cate alte protocoale ar mai putea fi vizate de aceasta dezbatere. In mass media au aparut informatii referitoare la faptul ca instantele judecatoresti au decis ca astfel de acte juridice (protocoale) nu sunt acte administrative, deci nu pot fi verificate sub aspectul legalitatii pe calea contenciosului administrativ.

E posibil ca ele sa fie considerate simple intelegeri incheiate intre institutii. De altfel, etimologic, acesta este sensul primar al cuvantului, iar in Drept folosim si metoda de interpretare literala si pe cea teleologica, adica utilizam o interpretare ce urmareste sa inteleaga sensul original al termenului aflat in discutie si scopul pentru care s-a folosit mai degraba un cuvant in detrimentul altuia. Din punct de vedere juridic, discutia ar trebui sa se opreasca aici.

CCR ne-a mai surprins in ultima vreme cu decizii neanticipate. De aceea, insist, daca totusi CCR va constata ca a existat un conflict, decizia ar putea duce la revizuiri de hotarari definitive sau anulari de probe in cazul proceselor pe rol?

Efectele deciziilor CCR sunt precizate in Constitutie si ele se produc doar pentru viitor. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a mai facut, in timp, unele precizari in legatura cu efectele unora din deciziile sale, insa ea nu poate si nu a facut niciodata o interpretare abuziva a textului constitutional in sensul de a conferi deciziilor sale efecte retroactive.

In plus, ceea ce noi, tehnicienii dreptului, numim autoritatea de lucru judecat, adica faptul ca o hotarare judecatoreasca definitiva nu mai poate fi repusa in discutie, constituie nu doar un principiu important de drept, ci si una din cele mai solide garantii ale stabilitatii raporturilor juridice, ale securitatii pe care dreptul o aduce in societate.

Revizuirea este o cale extraordinara de atac ce poate fi promovata pentru a corija eventuale erori de fapt. Cazurile in care pot fi revizuite hotarari judecatoresti definitive si limitele temporale in care acest lucru poate fi facut sunt prevazute strict si limitativ in codurile de procedura.

Ambele coduri fac vorbire de posibilitatea revizuirii unor hotarari judecatoresti definitive doar in urma unor decizii ale CCR prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante de guvern si doar daca respectiva lege sau ordonanta a fost contestata in chiar procesul ce a determinat exceptia de neconstitutionalitate care a condus la invalidarea legii sau a ordonantei, cu mici diferente intre materia civila si materia penala.

Insa deciziile CCR prin care se identifica un conflict juridic de natura constitutionala si, eventual, se precizeaza autoritatilor publice care ar trebui sa fie conduita de urmat pentru a iesi din impas nu au cum sa produca astfel de efecte.

Al doilea conflict reclamat este cel intre ICCJ si Legislativ avand in vedere ca ICCJ nu a trecut la recompunerea completurilor de 5 dupa intrarea in vigoare a modificarilor Legii 304. Acesta este un conflict?

Pot relua gluma referitoare conflictele juridice de natura constitutionala pe care CCR le-ar putea genera?

Interpretarea in vederea aplicarii legii este o operatiune distincta de crearea legii. Legiuitorul a adoptat o norma juridica in Legea 304, asa cum a fost aceasta modificata in 2018, pe care ICCJ a pus-o in aplicare. Daca norma juridica ar fi fost suficient de clara si precisa, nu ar mai fi fost nevoie de interpretare.

Pentru ca legea nu a prevazut reguli tranzitorii, judecatorul a aplicat-o conform regulilor generale referitoare la aplicarea legilor in timp.

Culpa legiuitorului, care s-a grabit sa legifereze fara a cugeta la toate situatiile si cazurile posibile, nu poate fi acum imputata autoritatilor publice care trebuie sa puna in aplicare norme juridice confuze, greu inteligibile sau, uneori, chiar contradictorii intre ele.

Cum se face ca, desi este reclamat un confict intre ICCJ si Legislativ, cel care sesizeaza CCR nu este unul dintre sefii institutiei aparent lezate, ci seful Guvernului?

Nu Constitutia si nici legea organica a CCR, ci jurisprudenta acesteia a stabilit un astfel de precedent, care apoi a fost invocat si aplicat de mai multe autoritati publice, in situatia de acum de catre Guvern.

Ne-am putea pune intrebarea daca procedand astfel CCR nu a determinat, poate involuntar, sporirea artificiala a conflictelor juridice de natura constitutionala si, indirect, nu si-a creat premisele unei interventii tot mai incisive in viata politica, dar am reveni la glume amare.

Pe fond, care ar trebui sa fie solutia?

Nu cred ca se poate ajunge la o dezbatere pe fond in aceasta situatie, caci sesizarea ar trebui sa fie respinsa ca inadmisibila. Este convingerea mea ca in acest caz discutam de interpretarea legii de catre ICCJ.

De altfel, CCR are o jurisprudenta relativ recenta (cred ca din 2014) prin care arata, in mod corect, ca interpretarea normelor juridice - parafrazez putin - este o operatiune rationala ce poate fi facuta de orice subiect de drept si care are drept scop clarificarea sensului unei norme juridice sau a domeniului sau de aplicare.

Daca memoria nu ma insala, CCR arata si ca interpretarea normelor este o operatiune indispensabila in procesul de aplicare a legii, de unde rezulta ca ICCJ nu are cum sa aplice o lege daca nu o interpreteaza mai intai. Interpretarea legii nu adauga nimic la continutul acesteia, ci face posibila aplicarea unei norme generale si impersonale la cazuri concrete.

Exista Decizia CCR nr. 68/2018 (de respingere) care in pragraful 18 spune: "faptul ca presedintele/vicepresedintele instantei poate intra, in urma tragerii la sorti, deci in mod aleatoriu, in compunerea completului de 5 judecatori care solutioneaza recursul impotriva hotararilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronuntate in materie disciplinara, nu poate conduce la concluzia ca aceasta reglementare ar incalca dreptul la un proces echitabil". Va influenta intr-un fel decizia in privinta acestei sesizari privind conflictul?

CCR nu a facut aici decat ce face orice judecator, indiferent de domeniul sau de competenta, anume a precizat cadrul juridic aplicabil si l-a interpretat, explicand cum se concretizeaza el in situatia ce i-a fost dedusa judecatii, in cazul concret despre care discutam verificarea constitutionalitatii unei legi inainte de intrarea acesteia in vigoare.

Constatand ca modalitatea de compunere a completurilor de 5 judecatori de la ICCJ, adica cea pe care ICCJ a realizat-o in concret, este constitutionala, CCR a constituit un precedent clar si argumentat, ce trebuie respectat ca atare si urmat in viitoarele sale decizii.

Ne aflam in aceeasi situatie ca cea mentionata de dvs anterior: CCR a deschis posibilitatea sesizarii sale cu conflicte juridice de natura constitutionala de alte autoritati publice decat cele aflate in conflict si acum nu ar mai putea sa respinga astfel de sesizari pe motiv ca sunt facute de autoritati care nu sunt direct implicate in conflict.

Asemanator, daca la inceputul anului 2018 a considerat ca reglementarea modalitatii de compunere a completurilor de 5 judecatori de la ICCJ este constitutionala, mi-e greu sa cred ca aceeasi CCR ar putea considera catre finele aceluiasi an ca aplicarea ad literam a unei norme validate de ea drept constitutionala ar putea genera efecte neconstitutionale.

Atunci cand analizeaza constitutionalitatea unei legi, CCR are in vedere tocmai efectele pe care aceasta le va genera in practica. ICCJ a pus in aplicare exact cele afirmate de CCR si constatate a fi constitutionale.

Un capat de sesizare cere constatarea faptului ca inca din 2014 completurile ar fi fost gresit compuse avand in vedere ca numai 4 dintre judecatori erau trasi la sorti. Este admisibila o asemenea solicitare?

Un astfel de capat de cerere contrazice decizia CCR pe care dvs. ati citat-o. Coerenta jurisprudentei CCR, la fel ca si autoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti definitive, sunt capitale pentru securitatea raporturilor juridice.

Daca, totusi, in virtutea impredictibilitatii despre care vorbeam mai inainte, acest capat de sesizare ar fi admis, ar putea fi acesta un motiv de revizuire a hotararilor pronuntate de completurile a caror gresita compunere s-ar constata?

Cum spuneam putin mai devreme, revizuirea hotararilor judecatoresti este limitativ reglementata de Codurile de Procedura Civila si Penala si este posibila doar in baza unor decizii ale CCR prin care s-ar constata neconstitutionalitatea unor legi sau ordonante de guvern, iar nu si in baza unor decizii ale CCR prin care aceasta se pronunta asupra unor posibile conflicte juridice de natura constitutionala.

Legile Justitiei, 303, 304 si 317, de-abia schimbate, au fost modificate din nou prin OUG. Ati identificat vicii de constitutionalitate in aceasta OUG sau in procedura ei de adoptare?

Am urmarit cu interes dezbaterea din aceste zile referitoare la modificarile aduse prin doua ordonante de urgenta unor legi care au o istorie aparte. Nu am cautat cu tot dinadinsul vicii de neconstitutionalitate, insa mi-am pus intrebarea cat de mare a fost urgenta daca ordonanta a fost publicata a doua sau a treia zi de la adoptare.

Inteleg din media ca una din aceste ordonante de urgenta a si fost deferita CCR de o instanta judecatoreasca din oficiu, semn ca judecatorii au dubii cu privire la constitutionalitatea ei, in special in legatura cu modalitatea in care ordonanta ar risca sa afecteze regimul unor institutii fundamentale ale statului ori ar putea fi considerata retroactiva. Impartasesc aceste temeri si astept decizia CCR.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 24434 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
22 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Asa ceva! Bengosii de Ferrentary si "ADEVARUL":??

A V I Z Maneliștilor de Pretutindeni dar cu Precădere SUDISTI!!!!!
Incetati cu MANIpularea !!!!
Ordinarii cei multi DAR PRO***psd au sesizat CCR foștii de la PCR "Numai pentru ca au putut"!!
Adunatura....din Guvern & Parlament răman o gașcă de GIO sub comanda condamnatului porkar draknea !!
Băgațiiii repede la pușcărie pana mai rămane ceva din tara!!

 

Noroc ca mai avem minti luminate, educate, cu experienta si cinstite

Noroc ca Romanii vor o tara cinstita.
Noroc ca sintem in UE.
Noroc ca justitia e atacata de prostanaci.

Multumim doamnelor Simionescu si Dogioiu.

 

Eu personal cred ce spune Tudorel, am vazut ca ce spune el e sfant!

Daca doamna Tanasescu zice altfel, e treaba ei, va pica iar pe locul doi ca atunci cand il sfatuia prost pe Ioannel!

 

Du-te ba Trolule si te spala in gura cu peria de sirma.

Nu ne mai polua cu directivele lui Daddy si Tumorel.

I-ati un serviciu cinstit, baaaa.

Așa ceva ...

"Simina Tănăsescu a fost acuzată că a incercat să facă presiuni asupra judecătorului ***tii Constitutionale, Petre Lăzăroiu, căruia i-a spus că "are o sarcină ingrată", de a-i vorbi despre revocarea sa de la CCR, in acest sens fiind depusă o sesizare a unui ONG la Presedintie."
Iar acum această persoană iși dă cu părerea despre CCR, cată ipocrizie! Totul datorită jurnalismului "profund independent" de la ziare.com!

@lazaroiu

nu este ala cu mandatul depasit?..
ba parca da

cucule

Daca moldoveanu-l arde si pe lazar maine merita statuie.
Umbla astia sa-l mardeasca pe toate canalele de la joiannis cu securitatea, majistratii procurori, mujahedinii rezist pana la EU cu junghier cu tot. A facut asta ce n-a fost in stare tot psd-ul cu alde si cu mama lu' stefan cel mare cu tot.
Bubos, eh? Bah cate bube zic mujahedinii ca are tot atatea perechi de koaie are omul la purtator. Roman adevarat.

 

Statuie

Merita statuie in cimitir !

 

Ai vazut ca ce spune Toader este sfint?

Toader nu a convins pe nimeni ca are ceva comun cu notiunea de justitie, dar a convins pe multi ca este doar un politruc slugarnic pus pe capatuiala. Tu poti sa il pupi in partea dorsala cit vrei, ca doar ai antrenamentul necesar, dar oamenii cinstiti si cu propriile lor minte si judecata il dispretuiesc si compatimesc totodata pe mult frustratul Toader.

@sanatescu

Neah tot nu te-ai prins
o buba egal o pereche de koaie
Cu cate are pe obraz si pe mai stiu eu unde, e clar ca vine dimineata la munca cu un sac in spinare sa-si care koaiele dupa el. La declaratiile de presa il ascunde sub tejgea, ca n-o sa-i puna lui dogeoiu sacul de koaie in brate. nu de alta da' aia e crescuta cu fuduliile de taur ca fiind delicatesa si poate da iama in ele. Omul e precaut si bine face.

 
 

@nfkg 07.53

- felicitari pentru "moderare" ziare.com ! :o(((

"Un mare test pentru CCR. Cu ce a fost impiedicat Parlamentul de Parchetul General si Inalta Curte? Interviu"

Interesant

Care CCR ? Avem asa ceva ?
Nu avem decat CCR al mafiei PSD care asculta ordinul dublului condamnat penal Dragnea !
Dorneanu si ceilalti membri ai CCR al mafiei PSD ar trebui trimisi in instanta pentru a se afla cu exactitate cum au incalcat Constitutia si legile in vigoare pentru a o demite cu orice pret pe Kovesi !

 

Dar de Marele Test al lui Lazarica nu vorbeste deloc doamna Simina?

Tudorel l-a pus la insectar si diseara ii citeste rechizitoriul! Ochi si urechi la ora 18.00.si cateva secunde. La Antena3, bineinteles!

Lazarica sa demisioneze, daca are putina onoare! Ocupa locul lui Nitu, obligat de Statul Toxic sa demisioneze si gasit NEVINOVAT cu "fapta nu exista" de Justitie!

 

Ba trolule, evaluarile lui Toader nu au nimic de a face cu

dreptul, justitia, sau meritul, ci sint toate executii politice ordonate de hotii psd/alde, si indeplinite de Toader cu slugarnicie dublata de invidie si resentiment. Numai caractere mici dpdv intelectual si emotional, de exemplu sociopati, ar putea avea admiratie pentru personalitatea de vierme a lui Toader.

Santajista judecatorului CCR?

Doamna e persoana care a incercat sa santajeze un judecator CCR si dupa ce a fost demascata public de acesta a trebuit sa-si dea demisia?

 

Judecatorul CCR cu mandat expirat?

Judecatorul CCR e ala cu mandatul expirat si care, dupa ce a fost demascat public, NU si-a dat demisia si voteaza in continuare toate ticalosiile PSD?

Doar tu stii ca e expirat

Demisia a trebuit sa si-o dea santajista nu judecatorul...
De ce nu cereti in instanta terminarea mandatului?
Nu cumva pentru ca nu aveti baza legala?
Femeie santajista? De la Cotroceni???

tudorel slugaul lui dragnea si tariceanu cu statul paralel .

Si uite asa deodata ca prin minune a disparut coruptia din romania. de cand a destituit-o pe Kovesi nu se mai aude nimic. ori cei de la putere s-au lasat de meserie adica de furat , sau s-a legalizat furtul si hotia.

 

ce este CCR ?

ccr este un instrument politic ! actual in mainile analfabetului cu valente de dictator din tiliorman drakunea ! aceasta institutie ar trebui depolitizata complect si membrii ei ar trebui alesi de popor ! la fel si cu avocatul poporului !

 


Vezi comentarii inadecvate
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor