Urmarile ultimei decizii a CCR (Opinii)

Luni, 26 Mai 2014, ora 21:18
3081 citiri
Urmarile ultimei decizii a CCR (Opinii)
Foto: Curentul (Arhiva)

Nesanctionarea derapajelor constitutionale atat ale presedintelui, cat si ale altor inalti dregatori sau institutii ale statului de drept poate avea ca urmare implicarea si mai evidenta a puterii politice in campaniile electorale si nu numai.

Daca judecatorii CCR vor fi avand argumente valide sa nu-l acuze pe Traian Basescu de implicare continua si fatisa in favoarea unei formatiuni politice, Legislativul si Justitia au datoria de a aseza lucrurile in temeiurile legii egale pentru toti.

In caz contrar, nu vom avea campanii electorale curate, iar apararea in procesele legate de infractiuni la urne va face uz de respectiva decizie. Asa ca precedentul prezidential poate deveni obisnuinta.

Cine greseste?

Deja folosirea logisticii prezidentiale si guvernamentale in favoarea unor partide si in campanii starneste scandal: candidatul inca neoficializat al PSD la presedintie isi lasa scaunul de la Palatul Victoria si bate ulitele patriei alaturi de ministri si salariati guvernamentali sau ai organelor locale, iar presedintele impreuna cu consilierii sai se ingrijeste de viitorul propriului "copil", PMP, chiar daca in aceste momente primii politicieni numai de asta nu aveau nevoie.

Este adevarat ca acuzatiile impotriva amestecului lui Traian Basescu in viata partidelor sunt mai vechi. Ele au ca temei art. 84 din Constitutie: "In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata".

De asemenea, intr-o decizie anterioara, CCR a explicat ca presedintelui nu i se poate restrange dreptul de a avea opinii si legaturi cu diverse formatiuni politice. In plus, comportamentul presedintelui si al altor oameni politici nu este de competenta CCR, ci a Parlamentului si a Justitiei.

A fi partinitor

Pe de alta parte, Traian Basescu insusi afirma ca are si argumente in favoarea actelor sale: intr-o tara in care Opozitia este dezarticulata si ineficienta, a ramas singurul care sa se lupte cu partidul-stat PSD, motiv pentru care a infiintat PMP, incercand sa creeze o minima rezistenta. Ceea ce poate fi adevarat, dar calea urmata nu este una potrivita.

Ce variante legale avea presedintele? Sa le explice cetatenilor, ceea ce o face cu varf si indesat, iar alegatorii vor sanctiona la urne. Dar avea si variante institutionale: sa se adreseze direct Executivului in probleme punctuale, sa-si sustina opiniile in fata Parlamentului caruia sa-i ceara a se pronunta sau sa conteste hotararile Guvernului la CCR, in Justitie, ceea ce se intampla adesea.

Unus contra omnes?

La o analiza atenta, insa, se vede cu claritate ca presedintele are o relatie, eufemistic spus, deficitara cu cealalta parte a Executivului care este Guvernul, Pactul de coabitare fiind in fapt o chestiune de imagine. Pe deasupra, are parte si de o relatie mai mult decat discutabila cu Parlamentul.

Da, ultimele trei legislaturi i-au fost ostile: i-au adus doua suspendari, iar acum este amenintat cu a treia. Unul dintre motive il constituie apartenenta la familii politice opuse, dar si incercarea presedintelui de a desfiinta Senatul si de a limita numarul legislatorilor la 300.

Cine nu vede calea?

Fireste, presedintele are rolul de a media intre cele trei puteri ale statului si intre institutiile acestuia, dar iata ca tocmai el nu reuseste sa-si aplaneze starile conflictuale cu Guvernul si cu Parlamentul. De vina sunt si textele legilor in vigoare, de vina este si Constitutia, deoarece nu au clarificat pana la detaliu relatiile interinstitutionale.

Nimeni nu a putut anticipa aparitia unor astfel de fenomene, de aceea e nevoie de alte prerogative constitutionale.

Dar, implicandu-se fatis de partea PMP, Traian Basescu era constient ca va ostiliza restul spectrului politic. Evident ca celelalte partide sunt dezavantajate de partizanatul prezidential, iar frustrarea acestora n-avea cum sa contribuie la un necesar compromis politic.

In plus, segregarea mass-media in functie de culoarea politica, politizarea masiva a institutiilor statului sunt menite a prelungi actuala stare de lucruri chiar dincolo de campania prezidentiala din noiembrie.

Cât plătește ministrul Finanțelor pentru curentul electric: ”Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Cât plătește ministrul Finanțelor pentru curentul electric: ”Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat joi, 28 martie, că ultima factură de energie electrică pe care a plătit-o a fost ”destul de mare”, ținând cont că nu este un mare...
Ministrul Agriculturii le ia apărarea crescătorilor: "Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Cel mai mare export de carne de pui în Franţa se face din România"
Ministrul Agriculturii le ia apărarea crescătorilor: "Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Cel mai mare export de carne de pui în Franţa se face din România"
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a precizat că el nu crede că „fermierii români vopsesc puii”. Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte al...
#CCR presedinte PMP, #constitutie democratie coabitare, #Guvern Parlament , #decizii