Inalta Curte a trimis la CCR legea care-i scapa de dosare si condamnari pe Dragnea si Tariceanu

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala (CCR) cu mai multe aspecte de neconstitutionalitate in cazul Legii privind declasificarea unor documente, care ii poate scapa de dosare si condamnari pe Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, printre altii.

"Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr. 9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea privind declasificarea unor documente", anunta Inalta Curte.

Critica la foc automat

Inalta Curte arata ca, din punct de vedere al coerentei, al claritatii, al preciziei si al previzibilitatii, dispozitiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente nu intrunesc exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii.

Articolul 5 din Lege: "Cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei."

"Formularea imperativa si derogatorie de la reglementarea cuprinsa in Codul de Procedura Penala - sunt supuse revizuirii, precum si includerea unei dispozitii referitoare exclusiv la instanta competenta sa judece revizuirea determina imposibilitatea stabilirii raporturilor dintre norma cuprinsa in art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente si normele Codului de procedura penala care reglementeaza calea extraordinara de atac a revizuirii", explica ICCJ.

De asemenea, judecatorii critica imprecizia mai multor formulari din aceasta lege.

"Din formularea dispozitiilor art. 5 rezulta ca, pentru incidenta revizuirii, este suficienta administrarea probelor prin anumite mijloace pe perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1, indiferent daca exista sau nu exista o legatura intre administrarea probelor si documentele mentionate", adauga ICCJ.

Jurisprudenta CEDO

In plus, Inalta Curte arata ca, in raport cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 nu echivaleaza cu o eroare judiciara, care sa justifice o derogare de la principiul securitatii raporturilor juridice si nu reprezinta un motiv substantial si imperios pentru revizuirea hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penale si de condamnare.

"Prin modul in care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflecta nici eroarea judiciara si nici relatia dintre documentele prevazute la art. 1 si cauzele in care opereaza revizuirea, creeaza premisele repunerii in discutie a hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penal si de condamnare pronuntate incepand cu anul 2005, solutie legislativa care submineaza principiul securitatii raporturilor juridice", concide ICCJ.

Dragnea si Tariceanu, initiatorii legii care ii scapa de dosare si condamnari

Legea a fost initiata de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, carora li s-a alaturat si deputatul PSD Mircea Draghici. Proiectul a fost adoptat in viteza in Parlament, chiar initiatorii cerand procedura de urgenta. Legea nu a fost promulgata inca de presedintele Iohannis, care are si el posibilitatea sa conteste la CCR sau sa o reintoarca Parlamentului.

Initiativa legislativa prevede desecretizarea protocoalelor incheiate intre SRI si DNA, astfel incat, apoi, persoanele care se considera prejudiciate sa poata cere revizuire de sentinte, anulare de probe si despagubiri.

Proiectul stipuleaza ca persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele prevazute la art. 1 au posibilitatea, in termen de trei ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit.

"Cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei" - este o alta prevedere.

Atat Dragnea, cat si Tariceanu ar beneficia direct de acest lucru. Liviu Dragnea ar putea cere revizuirea condamnarii in dosarul Referendumului si ar afecta si desfasurarea procesului in cazul angajarilor fictive de la Protectia Copilului Teleorman, unde seful PSD a fost condamnat in prima instanta la 3 ani si jumatate de inchisoare cu executare.

Totodata, in sute de dosare de coruptie solutionate cu sentinte definitive se va putea cere revizuirea.

Sefii Parlamentului pun sub semnul intrebarii democratia din Romania si statul de drept

In expunerea de motive, sefii coalitiei de guvernare au sustinut ca avem in fata "o problema sociala" in ce priveste "legalitatea incheierii unor protocoale secrete de catre Serviciul Roman de Informatii cu Directia Nationala Anticoruptie, precum si cu alte structuri ale sistemului judiciar. (...) Incheierea unor astfel de protocoale secrete afecteaza grav chiar esenta statului de drept, incalcand principiul cooperarii loiale intre autoritatile statului, afirmat de Constitutie".

Ei au motivat ca "protocolul incheiat de SRI cu DNA contine prevederi care adauga la Codul de Procedura Penala", fapt pe care il catalogheaza drept inadmisibil si care ar afecta independenta judecatorilor si procurorilor.

"Protocolul secret intre SRI si DNA, precum si alte asemenea protocoale incheiate de SRI cu CSM, Curti de Apel, parchete incalca grav independenta judecatorilor si procurorilor. Intarirea si respectarea independentei magistratilor reprezinta o problema de politica penala, iar Parlamentul, ca reprezentant suprem al natiunii, este indreptatit sa cunoasca modul in care se aplica aceasta independenta", sustineau ei.

Initiatorii insista ca protocoalele au dus la "grave abuzuri si la incalcarea unor drepturi constitutionale ale persoanelor aflate in urmarire penala sau inculpate in procese penale. Nu putini cetateni au fost condamnati penal in baza unor probe culese si administrate potrivit acestor protocoale secrete. Neavand acces la materialul probator adunat de procuror prin inregistrarile secrete efectuate ilegal de organele de cercetare penala speciale (apartinand SRI), persoanele inculpate nu s-au putut apara in fata judecatorilor si nu au avut parte de un proces echitabil.

In acest fel, li s-au incalcat drepturi recunoscute de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si consacrate prin jurisprudenta CEDO".

Ei mai sustin si ca desecretizarile din ultima perioada ale unor protocoale incheiate intre SRI si structuri ale sistemului judiciar au creat un val de neincredere "a cetatenilor in actul de justitie, dar si in capacitatea statului roman de a gestiona actul de justitie sociala, in cadrul constitutional existent".

Presedintii celor doua camere ale Parlamentului mai spun, in initiativa lor, ca aceasta chestiune a protocoalelor "este o problema sociala grava, care poate pune sub semnul intrebarii caracterul democratic al statului roman, precum si caracterul sau ca stat de drept".

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...