Tribunalul Bihor intreaba Curtea de Justitie a UE daca trebuie sa respecte trei decizii ale CCR - cum isi motiveaza demersul

Prin decizile sale, Curtea Constitutionala din Romania (CCR), organ politico-jurisdictional care nu este calificat de legea suprema ca fiind autoritate judecatoreasca si nici autoritate legislativa, a limitat competenta constitutionala a instantelor judecatoresti.

Aceesta este o parte din motivarea Tribunalui Bihor, care a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la respectarea deciziilor CCR. Hotararea a fost luata intr-un dosar al DNA Oradea privindu-l pe rectorul Universitatii Oradea, Constantin Bungau, acuzat de luare de mita in forma continuata.

Precizari cheie ale instantei din Oradea:

- Limitarea competentei instantelor de judecata prin intermediul deciziilor CCR poate reprezenta o atingere adusa independentei judecatorilor.

- Modificare codurilor penale operata de CCR trebuie raportata la tratatele si conventiile semnate de Romania, cum ar fi Conventia penala privind coruptia sau Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) - document semnat de Romania in 2007, cand a aderat la UE.

Solicitarea magistratului

Sa respectam deciziile CCR?

"Procedand in acest mod, instanta nationala este impiedicata in a exercita rolul constitutional si european de infaptuire a justitiei, devenind un executant abstract prin intermediul caruia se aplica in mod direct, aplicat si in mod particular, deciziile Curtii Constitutionale", este una dintre chestiunile ridicate de instanta din Romania, cu trimitere catre o posibila incalcare a obligatiilor asumate prin Tratat (Tratatul privind Uniunea Europeana- n.red.) si cele care ar decurge din Mecanismul de Control si Verificare (MCV).

Dar cum competenta Curtii Constitutionale nu poate fi verificata de nicio alta autoritate, instanta nationala a apreciat ca singurul mecanism eficient de cooperare si indrumare a situatiei expuse este CJUE.

Despre ce decizii este vorba

Practic, Tribunalul Bihor intreaba CJUE daca daca trebuie sa respecte trei decizii CCR: Decizia 51/16 februarie 2016, Decizia 302/4 mai 2017 si Decizia 26/16 ianuarie 2019).

Prin aceste decizii, judecatorii constitutionali au decis ca SRI nu poate fi organ de urmarire penala, probele obtinute cu ajutorul ofiterilor serviciului secret au fost declarate neconstitutionale, iar actele procedurale obtinute astfel trebuie anulate si scoase din toate dosarele penale.

Dosarele, aruncate in aer

Vorbim despre probe care in momentul obtinerii lor respectau cadrul legal si Constitutia.

Deciziile CCR, desi teoretic se aplica doar pentru viitor, duc la anularea acestor probe, indiferent de momentul in care au fost stranse.

Un astfel de proces este si cel de la Tribunalul Bihor, faptele din dosarul lui Constantin Bungau sunt din perioada iunie 2015 - ianuarie 2016, deci inaintea deciziilor CCR.

Dupa ce CCR a dat deciziile, avocatii inculpatilor au cerut anularea acestor probe, fapt care arunca in aer intregul proces. In cazul in care judecatorul refuza sa scoata probele din dosar, in baza deciziei CCR, acesta risca sanctiuni disciplinare.

"Lipsa de previzibilitate a procesului"

Dupa cum am aratat, deciziile CCR au retroactivat in aceste cazuri. Astfel, normele procesuale penale au fost modificare de la debutul inceperii procesului penal si pana la faza procesuala actuala.

"Curtea Constitutionala ar trebui sa aiba rolul de verificare a conformitatii legilor cu legea fundamentala si nu rolul interpretarii si aplicarii legilor si cu atat mai putin rolul de a institui norme legale cu aplicare retroactiva cu efectul posibil al destabilizarii si lipsirii de previzibilitate a procesului penal", explica Tribunalul Bihor.

Judecatorul arata ca cele doua coduri (Penal si de Procedura Penala) au suferit modificari, indirect si chiar direct prin interventia Curtii Constitutionale, "care fie a declarat neconstitutionale o parte din normele supuse controlului, fie a oferit o interpretare constitutionala pentru altele, fie chiar a constatat existenta unui conflict institutional intre autoritatile statului cu impact direct asupra competentelor acestora".

Probele SRI ar trebui anulate?

Tribunalul Bihor sustine ca efectul celor trei decizii ale Curtii Constitutionale, coroborate, ar presupune ca instanta de judecata, constatand ca element unic participarea Serviciului Roman de Informatii in punerea in executare a mandatelor de supraveghere, sa sanctioneze cu nulitatea absoluta procedeele probatorii efectuate in baza unor norme prezumate constitutionale la data realizarii lor.

Instanta este pusa in situatia sa excluda mijloacele de proba rezultate, interceptarile efectuate, chiar daca in dreptul intern exista inca in vigoare norme legale care au aptitudinea sa conditioneze solutionarea unei astfel de cereri de finalizarea fazei de Camera Preliminara si chiar daca insasi normele constitutionale confera efect doar pentru viitor deciziilor Curtii Constitutionale.

Tratatele, incalcate?

Magistratul spune ca aceste modificari legislative operate prin decizii CCR trebuie sa fie raportate la tratatele si conventiile semnate de Romania.

"In acest nou context legislativ, instanta de trimitere accepta faptul ca un stat membru al Uniunii poate institui pentru cetatenii sai garantii procesuale mai caracterizate si mai mari fata de standardul CEDO si Carta, insa aceste garantii trebuie sa fie adoptate in corelare cu angajamentele statului membru asumate prin tratate si conventii internationale, de natura sa asigure un just echilibru intre interesele statului, protectia cetatenilor sai si standardul de asumare si indeplinire a acestor obligatii, limita fiind reprezentata de iminenta golirii de continut a fondului, prin forma excesiv si nejustificat reglementata"

Un astfel de tratat relevant este Conventia penala privind coruptia care stabilea: "Masuri care vizeaza facilitarea strangerii de probe si confiscarea produselor".

Prin Raportul MCV din 2018 se remarca Recomandarea 11 cu urmatorul continut: "continuarea punerii in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie, cu respectarea termenelor stabilite de guvern in august 2016".

"Astfel, instanta de trimitere intelege ca insasi statele care si-au asumat obligatia de a combate coruptia au inteles specificul acestor infractiuni, au acordat posibilitatea cercetarii lor prin metode investigative speciale, realizate evident in cadrul legal de natura sa asigure garantarea drepturilor procesuale ale partilor implicate si a asigurarii echitabilitatii procesului penal, in ansamblul sau," motiveaza Tribunlul Bihor.

Plangere impotriva magistratului

Magistratul arata ca daca nu respecta deciziile CCR risca sanctionarea disciplinara, iar limitarea competentei instantelor de judecata prin intermediul deciziilor Curtii Constitutionale poate reprezenta o atingere adusa independentei judecatorilor.

"In acest context, instanta aduce la cunostinta Curtii ca, in prezenta cauza, judecatorul national se afla deja in etapa verificarii prealabile a cercetarii disciplinare, sesizarea pentru angajarea raspunderii fiind realizata de catre unul din avocatii inculpatilor, printre altele si pentru motivul ca judecatorul a amanat momentul solutionarii cererii de excludere a probelor, pentru ca a inteles sa initieze dialogul cu CJUE si pentru ca nu a procedat de indata la aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale," conchide magistratul.

Judecata in procedura de urgenta

Trubunalul Bihor a solicitat CJUE aplicarea procedurii preliminare de urgenta si in subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate intrebarile formulate, justificat de faptul ca urmeaza sa dispuna suspendarea judecatii cauzei pe fond, pentru a nu risca continuarea unei cercetari judecatoresti care ar putea sa atraga lezarea in substanta a prezumtiei de nevinovatie a inculpatilor.

"Urgentarea procedurii este determinata si de faptul ca instanta trebuie sa asigure judecarea cauzei intr-un termen rezonabil, drept care impune derularea procesului si pronuntarea unei solutii care sa lamureasca situatia juridica a inculpatilor", concluzioneaza judecatorul.

Dosarul a fost inregistrat la CJUE pentru a fi judecat in procedura preliminara de urgenta (PPU) .

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...