Stalinismul in forma pura. Mergeti la comisie, domnule judecator Daniel Morar?

Pentru prima data in istoria ei, CCR a emis o hotarare referitoare la o singura persoana, pe numele ei Laura Codruta Kovesi, exclusiv in calitatea ei de cetatean al Romaniei.

Este vorba despre hotararea prin care CCR admite existenta unui confict juridic de natura constitutionala intre DNA si Parlament, pentru ca LCK nu s-a prezentat in fata comisiei "alegeri 2009".

Este, daca vreti, dovada suprema a derapajului letal in care a intrat CCR, institutie care are in competenta strict analiza textelor de lege si a institutiilor.

Principala aberatie a acestei hotarari este sesizata de toate cele trei opinii separate formulate in acest caz, a dnei judecator Teodoriu (trimisa la CCR de PSD), a dlui judecator Minea si a dnei judecator Stanciu.

Conflictul juridic de natura constitutionala presupune ca pe pozitii antangonice sa se afle doua autoritati ale statului pentru actiuni sau inactiuni care tin de competentele lor. In cazul de fata, nu avem decat o autoritate - Parlamentul si o persoana fizica - Laura Codruta Kovesi.

"nu poate fi stabilita nicio legatura intre institutia D.N.A. (condusa de doamna Laura Codruta Kovesi din anul 2013) si presupusele fapte, petrecute in anul 2009, cercetate in 2017 de Comisia parlamentara de ancheta. (...)

Comportamentul personal (care nu priveste activitatea jurisdictionala) al conducatorului unei autoritati publice in relatia sa directa cu o alta autoritate publica nu poate antrena raspunderea/implicarea institutiei intr-un conflict juridic de natura constitutionala, atat timp cat respectivul comportament nu vizeaza o situatie juridica speciala, conflictuala a carei nastere sa rezide in mod direct in textul Constitutiei", se arata in opinia judecatorului Minea.

Hotararea CCR este ea insasi contradictorie.

Daca dispozitivul se refera la doamna Kovesi, motivarea se refera la sefa DNA.

Dna Kovesi nu putea fi invitata in calitate de sef DNA pentru ca tema anchetei nu are legatura cu DNA, ci doar in calitate de fost procuror general, functie pe care o detinea in 2009, care nu este insa una oficiala in acest moment.

Deci dna Kovesi nu putea fi invitata decat in calitatea de simplu cetatean, calitate care nu putea atrage existenta unui conflict intre autoritati.

Din acest motiv, sesizarea ar fi trebuit respinsa ca inadmisibila, afirma toti cei trei judecatori mentionati. Dar nu e doar atat.

In calitate de cetatean al Romaniei, dnei Kovesi ii sunt incalcate prin aceasta decizie drepturi fundamentale.

Dna Kovesi nu a ignorat pur si simplu comisia de ancheta, ci a raspuns de doua ori in scris, modalitate pe care i-o permite insusi regulamentul comisiei de ancheta. Totusi, in viziunea majoritatii CCR, nu e suficient.

Adica dna Kovesi pentru a nu fi in conflict cu Parlamentul ar fi trebuit nu numai sa raspunda, ci sa raspunda si ceea ce voia comisia, ceea ce este o incalcare crasa a drepturilor omului.

Art 83 din Codul de Procedura Penala ii recunoaste inculpatului "dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragandu-i-se atentia ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa".

Deci, daca un inculpat are acest drept, cum sa nu il aiba o persoana care este invitata, nu citata, ca martor in fata unei comisii din afara sistemului judiciar?

Mi se pare o forma de stalinism pur.

Si nu numai mie. "Dreptul constitutional la aparare, garantat de art.24 al Constitutiei Romaniei, functioneaza si in raporturile cu toate institutiile si/sau autoritatile publice, nu numai cu cele ale autoritatii judecatoresti.

De aceea, nu se poate pretinde unei persoane sa faca declaratii pe care nu le doreste, chiar numai pentru ca i-ar putea afecta drepturile, interesele sau propria imagine, in caz contrar, respectiva institutie publica situandu-se in afara exercitiului competentei sale legitime, in raporturile cu persoana respectiva.", arata judecatorul Maya Teodoriu in opinia separata.

Dar in aceasta poveste chiar exista un conflict intre autoritati, chiar intre Parchet si Parlament, dar in sens invers, dupa cum explica Livia Stanciu.

In opinia separata, dna Stanciu arata ce tipuri de comisii parlamentare pot exista si ca o comisie de ancheta "nu trebuie sa aiba nicio tangenta cu o ancheta judiciara. Comisia de ancheta parlamentara nu se poate substitui procurorului, indiferent de atributia in exercitarea careia isi desfasoara activitatea". Iar "comisia 2009" exact asta face.

CCR spune ca, din cauza raspunsului necorespunzator al dnei Kovesi, comisia de ancheta nu a putut face lumina in presupusa fraudare a alegerilor din 2009.

Dar PIICJ a anchetat deja acest aspect si a constatat ca nu exista niciun indiciu de frauda, motiv pentru care dosarul a fost clasat. Deci comisia ancheteaza ceea ce Parchetul deja a anchetat?

Mai mult, comisia ancheteaza ceea ce deja insasi CCR a verificat in 2009 pentru a emite apoi Hotararea nr. 39 din 14 decembrie 2009, prin care a fost respinsa cererea de anulare a alegerilor. In aceste conditii, insasi "comisia 2009" este una neconstitutionala, lucru peste care majoritatea CCR trece cu mare usurinta.

Decizia musteste de o ura personala impotriva dnei Kovesi, iar cele trei opinii separate (mare e minunea ca nu le-a cenzurat dl Dorneanu) dovedesc ca majoritatea judecatorilor a comis un abuz neconstitutional si nelegal impotriva unui cetatean roman, punandu-se in slujba celor care duc o operatiune de hartuire a procurorului sef DNA, cu scopul crearii premiselor solicitarii de revocare.

Dar orice medalie are un revers la care cel putin unul dintre judecatorii CCR ar trebui sa mediteze.

Dl Dragomir spune ca dosarul lui Catalin Voicu, ridicat de pe strada imediat dupa prezidentialele din 2009, trimis in judecata de DNA si aflat acum in puscarie, a fost unul politic. Si, spune dl Dragomir, ar trebui sa vina in fata comisiei insusi judecatorul CCR, Daniel Morar, pe atunci sef al DNA, si procurorii carora el le-a incredintat acest dosar, mai precis Mariana Alexandru si Alexandru Papici.

In lumina deciziei CCR, dl Morar ar trebui convocat in fata comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor din 2009 pentru a-i spune lui Plesoianu (parca asa il cheama pe baiatul acela cu coada, ce pare aflat mereu in pragul unei crize de isterie) cum dosarul Voicu, trimis in judecata cu avizul domniei sale, de procurorii preferati ai domniei sale, a fost unul politic.

Si daca tot e acolo, ca sa nu bata doua drumuri, poate il invita si Comisia SRI sa explice in numele colaborarii loiale ce a vrut sa spuna dna Udrea atunci cand a declarat ca, prin 2008-2009, adica pe vremea cand domnia sa era seful DNA, a fost dat ordin sa li se faca dosare baronilor PSD pentru destructurarea acestui partid.

Si tot atunci poate explica de ce vorbea cu Traian Basescu despre solutiile din dosare, mai precis dosarul lui Liviu Dragnea.

Daca dl Morar nu se duce, va fi conflict intre CCR si Parlament?

Dar eu cred ca dl Morar nu va fi citat la comisii, desi este cheia anticoruptiei de pana in 2013, tot din motive de loialitate. Loialitatea PSD fata de domnia sa. Cea constitutionala e doar pentru LCK.

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...